Moldovagaz solicită majorarea tarifului la gaze naturale cu 30%, ceea ce ar însemna o creștere cu patru lei pentru un metru cub. Potrivit ANRE, „solicit…
Actualizat acum 5 ore
Nu este tocmai obișnuit ca șeful CIA să scrie un articol lung pentru a-și explica poziția față de cea mai gravă criză internațională în care este implicată agenția externă americană. Dar asta face William Burns astăzi, în Foreign Affairs, cu mâna sa, citează La Stampa.
Burns definește războiul Rusiei împotriva Ucrainei drept un eșec și anunță că consideră că s-a realizat deja transformarea Moscovei într-un vasal al Chinei. Dar recunoaște și că suntem într-o lume în care Statele Unite nu se mai bucură de o superioritate de necontestat.
„Apariția revanșismului chinez și rusesc ridică provocări geopolitice semnificative, într-o lume în care Statele Unite nu se mai bucură de superioritate de necontestat”, spune el.
Burns este convins că epoca Războiului Rece se încheie cu adevărat abia pe 24 februarie 2022, odată cu invazia Ucrainei, care marchează însă intrarea într-un teritoriu pustiu și incert, un „waste land” politic, citează La Stampa și Rador Radior România.
Prima cheie pentru a înțelege cum să trăiești acolo este și înțelegerea psihologiei lui Putin: dorința lui de a controla Ucraina provine din convingerea că, fără un astfel de control, Rusia nu poate fi o mare putere și el nu poate fi un mare conducător rus. Totuși, intervenția în Ucraina s-a dovedit a fi un eșec pentru Rusia.
„Era post-Război Rece s-a încheiat definitiv în momentul în care Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022. Am petrecut o mare parte din ultimii 20 de ani, încercând să înțeleg combinația inflamabilă de resentimente, ambiție și nesiguranță pe care o întruchipează președintele rus Vladimir Putin.
Un lucru pe care l-am învățat: este întotdeauna o greșeală să subestimezi fixația sa de a controla Ucraina și alegerile ei. Fără acest control, consideră că este imposibil ca Rusia să fie o mare putere sau ca el să fie un mare conducător rus. Această fixație tragică și brutală a adus deja rușine Rusiei și i-a scos la lumină slăbiciunile, de la economia unidimensională până la priceperea militară „umflată” și sistemul politic corupt”.
Războiul Rusiei a provocat și o reacție ucraineană greu de prevăzut la acest nivel: „Invazia lui Putin a stârnit o determinare și o hotărâre uluitoare din partea poporului ucrainean. Le-am văzut personal curajul în cadrul vizitelor frecvente în Ucraina pe timp de război, punctate de atacuri aeriene rusești și imagini vii ale tenacității și ingeniozității ucrainene pe câmpul de luptă”.
Cu aceste date în mână: „Războiul lui Putin a fost deja un eșec pentru Rusia pe mai multe niveluri. Obiectivul său inițial de a cuceri Kievul și de a subjuga Ucraina s-a dovedit a fi nebun și iluzoriu. Forțele sale armate au suferit pagube imense.
Cel puțin 315.000 de soldați ruși au fost uciși sau răniți, două treimi din inventarul de tancuri de dinainte de război al Rusiei au fost distruse și lăudatul program de modernizare militară al lui Putin, care a durat decenii, «s-a dovedit a fi găunos». Toate acestea sunt rezultatul direct al vitejiei și priceperii soldaților ucraineni, susținuți de sprijinul occidental”.
Un alt preț, de care uităm (mulțumită propagandei ruse din Occident și idioților ei utili), este cât de mult l-a slăbit războiul pe Putin pe plan intern: „Războiul său din Ucraina îi corodează în tăcere puterea în propria patrie.
Revolta de scurtă durată lansată în iunie anul trecut de șeful mercenar Evgheni Prigojin a oferit o privire asupra unora dintre disfuncționalitățile care se ascund în spatele imaginii de control atent lustruite a lui Putin.
Pentru un lider care și-a construit cu minuțiozitate o reputație de arbitru al ordinii, Putin a părut îndepărtat și indecis, în timp ce revoltații lui Prigojin se îndreptau spre Moscova. Pentru mulți membri ai elitei ruse, întrebarea nu era atât dacă împăratul nu avea haine, ci mai degrabă de ce îi lua atât de mult timp să se îmbrace”. Este acum îmbrăcat definitiv? Rămâne destul de îndoielnic.
În acest context, Putin regenerează cu forță „producția de apărare a Rusiei – cu componente critice venite din China, precum și arme și muniție din Iran și Coreea de Nord – și continuă să parieze că timpul este de partea lui, că poate slăbi Ucraina și îi poate enerva pe susținătorii ei occidentali”.
