În timp ce guvernarea actuală promovează intens beneficiile aderării la Uniunea Europeană, adesea trec neobservate riscurile și constrângerile ce pot apărea odată cu acest proces. Deși avantajele politice și economice sunt evidente, aderarea vine cu costuri la nivel sectorial și microeconomic care trebuie analizate atent și discutate cu responsabilitate. Este esențial ca autoritățile să fie conștiente de aceste aspecte și să abordeze negocierile cu Uniunea Europeană având în vedere interesele naționale pe termen lung, se arată într-o analiză publicată pe lexecon.md
Potrivit sursei, unul dintre riscurile majore este legat de sectorul agricol, un pilon esențial al economiei Republicii Moldova. În multe țări europene, după aderare, sectorul agricol a suferit schimbări drastice, cu pierderi semnificative în rândul fermierilor. De exemplu, din 2005, numărul fermierilor în Uniunea Europeană a scăzut cu peste o treime, afacerile mici fiind preluate de mari companii transnaționale. Politicile agricole comune favorizează producția la scară largă, iar accesul liber al străinilor la terenurile agricole a contribuit la această evoluție. În cazul Moldovei, unde peste 27% din forța de muncă este angajată în agricultură, efectele pot fi și mai devastatoare. Reducerea numărului de producători locali, restructurarea sectorului și pierderea locurilor de muncă sunt riscuri reale, iar subiectul proprietății asupra terenurilor agricole, în special dreptul de proprietate al străinilor, va fi unul crucial în negocieri.
Pe lângă agricultură, industria locală se află și ea în pericol, mai scrie în respectiva analiză. Fără un program solid de modernizare și investiții, produsele moldovenești vor pierde competitivitatea atât pe piața internă, cât și pe cea externă. Deja se observă o retragere a unor investitori străini, care preferă piețele din alte țări cu condiții mai favorabile. Importurile de produse finite cresc, în timp ce exporturile locale scad, un fenomen care afectează direct economia națională. În anul 2024, exporturile au scăzut cu 12%, iar importurile de produse finite au înregistrat o creștere semnificativă, accentuând dezechilibrele economice. În absența unor măsuri concrete pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, care reprezintă 98% din companiile din Moldova, procesul de integrare europeană ar putea duce la dispariția lor.
Un alt aspect sensibil este cel legat de fluctuațiile majore ale prețurilor la resursele energetice, se mai arată în analiză. Deși la prima vedere aderarea la piața energetică europeană poate părea o garanție a siguranței și stabilității, realitatea este mai complexă. Piața energetică europeană este extrem de vulnerabilă, iar criza din Ucraina a demonstrat cât de volatil poate fi acest sector. Prețurile la energie au explodat în ultimii ani în întreaga Europă, afectând puternic și Republica Moldova. În perioada 2022-2023, prețurile la energia electrică și gazele naturale au crescut de câteva ori, generând o creștere semnificativă a sărăciei energetice. În acest context, este crucial ca Moldova să investească în modernizarea infrastructurii energetice și să negocieze cu atenție orice angajament suplimentar în acest domeniu.
În concluzia autorilor, aderarea la Uniunea Europeană nu este lipsită de provocări și riscuri. Fără o strategie bine definită și fără investiții masive în sectoarele cheie ale economiei, integrarea prematură ar putea aduce mai multe probleme decât soluții. Autoritățile trebuie să fie conștiente de aceste realități și să negocieze cu responsabilitate, având în vedere interesele pe termen lung ale Republicii Moldova.
