Veaceslav Ioniță: „Pentru a se apropia de UE, Republica Moldova trebuie să ajusteze până în 2030 salariul minim pe economie”

Ala Găină

Republica Moldova pentru a se apropia de Uniunea Europeană (UE) trebuie să ajusteze salariul minim pe economie. Acesta trebuie să reprezinte 50% din salariul mediu pe economie. Lucru care va face Republica Moldova să fie comparabilă cu țările vecine, o va apropia de stardele europene de securitate salarială, iar efortul financiar este unul pe care real și-l poate asuma. Declarații în acest sens a făcut Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 15 noiembrie, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Analizând salariul minim pe economie, Veaceslav Ioniță a spus că în 2010 acesta a fost de 1 100 lei/lunar. În 2015 – 1 900 lei/lunar. 2020 – 2 775 lei/lunar, iar în 2024 – 5 000 lei/lunar.

„Până în 2010, salariul minim era rupt de realitate. Era mai mult formal, decât real. Până în 2021, unele categorii de salariați, printre care și bugetarii, nu au simțit nici o bunăstare, deoarece salariul minim, deși creștea treptat, nu le-asigura minimum necesar. După 2022, prin politica de ajustare la standardele europene a salariul minim pe economie, Republicii Moldova și-a îmbunătățit protecția socială a salariaților”, a spus Veaceslav Ioniță.

Vorbind despre salariul mediu pe economie, expertul a declarat că în 2010 acesta a fost de 2 972 lei/lunar. În 2015 – 4 538 lei/lunar. 2020 – 7 943 lei/lunar, iar în 2024 este prognozat să ajungă la 14 300 lei/lunar. Pentru 2025 este estimat – 16 300 lei/lunar, pentru 2026 – 18 800 lei/lunar, iar pentru 2027 – 21 500 lei/lunar.

Potrivit economistului, creșterea reală a salariului mediu pe economie în 2010 a fost de 0,1%. În 2011 – minus 5%. În 2012 – + 6,9%, 2013 – + 3,1%, 2014 – + 6,3%; iar în 2015 minus 2,3%. Apoi, a avut din nou tendințe pozitive, de + 7,6% în 2016; 2017 – +4,2%; 2018 – +11,2%; 2019 – +7,3%; 2020 – +9,4%; iar în 2021 și 2022 – minus 0,8% și respectiv minus 10,7%. A urmat 2023 cu o creștere de 13,5%; iar în 2024 este prognozată o creștere reală a salariului mediu pe economie de +12,2%.

„Practic în fiecare an creșterea salarială a avut tendințe pozitive, cu excepția a câtorva ani, când au avut loc crize economice”, a spus economistul.

Referindu-se la creșterea bunăstării populației, expertul a menționat că media anuală între 2011/2015 a fost de 1,7%. Între 2016/2020 – de 7,9%. 2021/2024 – 3,1%. Luând anul obținerii independenței, 1991, an de referință, expertul a mai menționat că în 2008, față de 1999, veniturile salariale, după puterea de cumpărare, au fost mai mari cu 9,1%; în 2015 – cu 28,5%; 2020 – cu 87,9%; iar în 2024 sunt mai mari de 2,1 ori.

„Abia în 2008, salariul minim în Republica Moldova, după puterea de cumpărare, a depășit nivelul anului 1991. Au trebuit 17 ani ca să ne întoarcem acolo unde am fost. Anul acesta, pentru prima dată, salariul mediu pe economie, va depăși de două ori puterea lui reală de cumpărare față de 1991. Astăzi, moldovenii, care au salarii, au un salariu real, după puterea de cumpărare, de două ori mai mare decât a fost în 1991”, a menționat expertul.

Analistul economic afirmă că în 2010, salariul minim pe economie a fost de 1 100 lei/lunar, iar salariul celor mai prost plătiți angajați – de 760 de lei/lunar. În 2015, salariul minim pe economie a fost de 1 900 lei/lunar, iar salariul celor mai prost plătiți muncitori – 1 320 de lei/lunar. În 2020, salariul minim pe economie a fost de 2 775 de lei/lunar, iar salariul celor mai prost plătiți oameni – 2 630 de lei/lunar. În 2024, salariul minim pe economie este estimat la 5 000 de lei/lunar, iar salariul celor mai prost plătiți moldoveni este de 5 107 lei/lunar.

„Din 2022, salariul celor mai prost plătiți 10% dintre angajații din Republica Moldova este mai mare decât salariul minim pe economie. Când vorbim de salariul minim pe economie, vorbim de 10% dintre angajații din Republica Moldova care sunt cei mai vulnerabili. Noi când spunem că trebuie să majorăm salariul minim pe economie se are în vedere circa 60 de mii de oameni care se află în zona de risc, care au un salariu mediu de puțin peste 5 000 de lei”, a afirmat analistul economic.

Analizând raportul dintre salariul minim pe economie și salariul mediu pe economie, Veaceslav Ioniță a spus că în 2010 raportul a fost de 34,3%. În 2015 – 40,5%; în 2021 – 31,4%; 2023 – 32,8%; iar 2024, estimativ este de 35%.

„Până în 2010, salariul minim era între 8% și 20% din salariul mediu. Chiar dacă până în 2021, salariul minim era mai mare, el nu a protejat toți cetățenii de sărăcie, deaorece bugetarii nu se bucurau de garantarea salariuli minim. Din 2022, avem salariul minim de circa 35% din salariul mediu. Trebuie să atingem un raport de cel puțin 50%”, a spus Veaceslav Ioniță.

Analizând salariul minim în țările UE în 2024, expertul a constatat că în Luxemburg este de 2 571 euro/lunar; în Belgia – 1955 euro/lunar; Olanda – 1934 euro/lunar; Irlanda – 1 775 euro/lunar; Franța – 1709 euro/lunar; Croația – 700 euro/lunar; Letonia – 620 euro/lunar; România – 605 euro/lunar; Ungaria – 579 euro/lunar; Bulgaria – 477 euro/lunar; în Albania, țară care, la fel, ca Republica Moldova, apiră să devină membră UE – 360 euro/lunar; iar în Republica Moldova – 260 euro/lunar.

Potrivit economistului, în țările cu nivel înalt de protecție, precum Franța, Croația, Bulgaria, Luxemburg, Portugalia, Slovenia, Spania, Belgia, Grecia, România, raportul dintre salariul minim și salariul mediu este între 50%-57%. În țările cu nivel mediu de protecție, precum Cehia, Irlanda, Cipru, Olanda, Slovacia, Lituania, Estonia, Ungaria, Germania – 40%-50%. În țările cu nivel scăzut de protecție, ca Polonia, Malta, Letonia – 38%-40%. Republica Moldova – 35%.

„Atunci când vorbim de protecția salariaților, trebuie să ținem cont de faptul că, chiar dacă într-o țară, salariul mediu este mic, statul garantează că cei mai vulnerabili salariați nu vor avea un salariu mai mic de 50% din salariul mediu. O țară își protejează salariații atunci când cei mai vulnerabili muncitori primesc un salariu mai mare de 50% din salariul mediu”, potrivit economistului.

Analiza integrală o puteți citi AICI.