Promo-LEX: Amendamentul privind sancționarea „coruperii pentru întruniri organizate” este adoptat netransparent și încalcă libertatea de întrunire
Amendamentele adoptate de Parlament, care introduc sancțiuni pentru „coruperea pentru întruniri organizate”, ridică îngrijorări serioase privind respectarea drepturilor fundamentale. Atât conținutul noii prevederi, cât și lipsa de transparență în procesul legislativ contravin standardelor internaționale privind libertatea de întrunire, de exprimare și de participare publică, anunță Asociația Promo-LEX într-un comunicat de presă.
La 30 aprilie, Parlamentul a adoptat în a doua lectură proiectul de lege nr. 381 prin care urmărește combaterea fenomenului corupției electorale și aspectele conexe acestuia. În cadrul acestei sesiuni, au fost adoptate și o serie de amendamente propuse de deputați. Procesul legislativ urmează să fie urmat de a treia lectură.
Adoptarea netransparentă a amendamentului
Amendamentul în cauză a fost înregistrat cu o zi înainte, pe 29 aprilie și conține, pe lângă norma ce instituie sancțiuni pentru „corupere pentru întruniri organizate”, modificări la alte șase acte normative însoțite de o notă de fundamentare de 16 pagini. Amendamentul nu a fost supus consultărilor publice sau avizării din partea structurilor de stat, ceea ce contravine Legii nr. 239 privind transparența în procesul decizional, Legii nr. 100 privind actele normative, Regulamentului Parlamentului și Hotărârii Parlamentului nr. 149/2023 privind aprobarea Platformei de dialog și participare civică la procesul decizional.
Amendamentul nu a fost supus unei dezbateri distincte în cadrul Parlamentului, ci a fost adoptat în bloc, împreună cu alte modificări legislative.
Îngrădirea disproporționată a libertății de întrunire
Lipsa transparenței și consultărilor publice este cu atât mai îngrijorătoare cu cât noua normă poate duce la limitarea nejustificată și disproporționată a dreptului constituțional la libertatea de întrunire.
Amendamentul propune includerea în Codul Contravențional a unui nou articol care penalizează:
1) Pretinderea, acceptarea sau primirea mijloacelor financiare în scopul participării la întruniri organizate prin care se urmăreşte încălcarea ordinii publice, încălcarea moralității publice sau a drepturilor altor persoane, sau publicitate politică. Sancțiunea prevăzută este între 100 și 150 unități convenționale pentru persoana fizică, adică 5000-7500 de lei.
2) Promisiunea, oferirea sau darea mijloacelor financiare care nu se cuvin în scopul determinării unei persoane de a participa la întruniri organizate care urmăresc încălcarea ordinii publice, încălcarea moralității publice sau a drepturilor altor persoane, sau publicitate politică, sancționate cu 500-1000 de unități convenționale, adică 25000-50000 de lei.
- Prevederile articolului sunt redundante și creează confuzii privind aplicarea legislației cu privire la întruniri.
Legea nr. 26 cu privire la întruniri deja prevede interzicerea întrunirilor prin care se urmăreşte încălcarea ordinii publice sau organizarea tulburărilor în masă, încălcarea moralităţii publice, a drepturilor şi a libertăţilor altor persoane ori punerea în pericol a vieţii sau a sănătăţii acestora, iar art. 67 din Codul Contravențional pedepsește încălcarea legislaţiei privind întrunirile.
Pe de altă parte, includerea „publicității politice” printre scopurile întrunirilor în cazul cărora se penalizează „coruperea pentru întruniri organizate” creează și mai multă incertitudine, or astfel de întruniri nu fac parte din categoria celor interzise.
Considerăm că acest articol constituie o ingerință în libertatea de întrunire, pentru că nu răspunde criteriilor de previzibilitate a efectelor sale, de necesitate sau proporționalitate. De asemenea, prevederea nu este adecvată scopului invocat – combaterea corupției electorale – întrucât reglementează situații ce depășesc cadrul campaniei electorale. O abordare eficientă a combaterii corupției electorale și participării remunerate ar trebui să se axeze pe transparența provenienței și legalitatea utilizării resurselor financiare, prin intermediul unor mecanisme legale distincte și adecvate, nu prin restrângerea drepturilor fundamentale.
- Articolul instituie sancțiuni care contravin standardelor internaționale
Descrierea acțiunii contravenționale – pretinderea, acceptarea sau primirea și, respectiv, promisiunea, oferirea sau darea mijloacelor financiare ca parte a organizării întrunirilor – nu constituie în sine comportamente reprobabile și nu ar trebui criminalizate.
Deși remunerarea pentru protest ar putea pune la dubiu sinceritatea participanților, aceasta nu neapărat îl deligitimizează și nu îl face ilegal. Majoritatea întrunirilor organizate implică cheltuieli din partea organizatorilor și participanților, atât financiare, cât și de altă natură (timp, efort etc.). Întrunirile și mișcările sociale nu trebuie să fie în totalitate spontane și lipsite de tranzacții financiare. Istoric, multe proteste civice de protecție a drepturilor omului au fost organizate de asociații care își plătesc activiștii și angajații. Organizatorii de proteste ar putea asigura alimentarea și alte necesități ale participanților sau le-ar putea organiza transportul, fără a aduce vreun prejudiciu public. Organizatorii ar trebui să fie liberi inclusiv să remunereze pe acei participanți care își asumă anumite sarcini în cadrul întrunirii (de steward, sau chiar de vorbitor).
Astfel, textul articolului este vag, lăsând loc de interpretări și putând fi aplicat abuziv în contexte neprevăzute de legiuitor, cu riscul de a restrânge nejustificat și disproporționat dreptul la libertatea de întrunire. Scopul „publicității politice” poate fi interpretat arbitrar pentru a viza un spectru larg de întruniri organizate. De exemplu, concurenții electorali pot remunera artiști pentru a evolua la întruniri organizate cu scopul de a face publicitate politică. Astfel de cheltuieli sunt frecvent întâlnite în cadrul întrunirilor pașnice, și nu ar trebui să fie confundate cu acte de corupere sau considerate, în mod automat, ca fiind contrare legii.
Ce spun standardele internaționale
Calificarea drept contravenție a acceptării unor beneficii materiale pentru participarea la întruniri este o ingerință disproporționată și periculoasă, susceptibilă să descurajeze organizarea și participarea la întruniri pașnice. Potrivit standardelor internaționale, sancțiunile aplicabile participanților la astfel de întruniri trebuie să fie minime, proporționale și să nu aibă un efect de descurajare.
Ghidul OSCE/ODIHR și Comisiei de la Veneția privind Libertatea de întrunire prevede că „Practica încurajării participării la întruniri nu ar trebui să facă obiectul unei reglementări legale, cu excepția cazului în care oferirea unor stimulente ar contraveni legilor care impun limite proporționale privind finanțarea campaniilor electorale.” Cu alte cuvinte, participarea remunerată la întruniri ar putea face obiectul unor reglementări, dar doar în limite proporționale și doar în contextul finanțării campaniilor electorale. Or, după cum am arătat, prevederile articolului adoptat depășesc cadrul campaniei electorale și nu sunt proporționale și previzibile.
În acest context, Promo-LEX solicită:
- Retragerea amendamentului care prevede sancționarea „coruperii pentru întruniri organizate”;
- Identificarea unor soluții legale de luptă contra corupției electorale aliniate la obligațiile internaționale asumate de Republica Moldova, în special cele care derivă din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și standardele ODIHR;
- Supunerea tuturor proiectelor de modificare a legislației privind dreptul la întrunire unor consultări publice reale și transparente, cu implicarea societății civile și a experților în drepturile omului.
„Considerăm că doar printr-un proces legislativ transparent, participativ și aliniat standardelor internaționale, statul poate garanta respectarea drepturilor fundamentale și consolidarea democrației”, se arată în comunicatul Asociației.
