OPINIE // Victoria Sanduța: „Presa independentă ar trebui să informeze, nu să umilească”
După alegeri, unele redacții care se autointitulează „independente” au ales să nu analizeze cauzele profunde ale rezultatelor electorale, ci să ironizeze și să discrediteze toți concurenții care nu au trecut pragul electoral — partide și candidați independenți deopotrivă. Au publicat postări și colaje în care s-a insinuat că oamenilor „le este greață” de acești concurenți, că „poate ar fi trebuit să se retragă” sau că „dacă voturile lor mergeau la alt partid, acela ar fi avut un mandat în plus”.
Dar dincolo de această ironie ieftină, rămâne o întrebare fundamentală:
– Care este valoarea publică a unor astfel de articole?
– Ce aduc ele societății? Dezbatere sau dispreț? Educație civică sau aroganță?
– Ați văzut ce comentarii au generat aceste postări, sunteți mândri cu acest auditoriu “inteligent”, vă reprezintă, vă flatează? Ați vrut să contribuiți la ura și descurajarea candidaților care au “îndrăznit” să facă concurență “partidului” pe care îl serviți?
Pentru că voturile tuturor cetățenilor — indiferent cui le-au fost acordate — au aceeași valoare.
Și toți concurenții care au participat la un proces electoral liber și pașnic au dreptul la respect, nu la ridiculizare.
Presa independentă ar trebui să explice, nu să insinueze.
– Să caute cauze, să analizeze de ce partidele mici nu au trecut pragul — lipsă de resurse, acces inegal la media, sistem electoral incorect etc.;
– Să Evidențieze poate curajul(!!!) candidaților independenți de a se confrunta cu o campanie dezechilibrată mediatic și financiar;
– Să Deschidă o dezbatere reală despre reforma sistemului electoral, nu o batjocură publică.
NU să caute vinovați. În continuare – în opoziție!
O presă independentă are menirea Să informeze, nu să lingușească puterea.
Dacă un ziar, care patru ani a „luptat cu opoziția” și în campanie a părut mai degrabă o portavoce a guvernării decât un observator obiectiv, ajunge astăzi să sugereze că toți ceilalți ar fi trebuit „să se retragă”, atunci nu mai vorbim de presă liberă.
Vorbim de partizanat politic mascat în editorialism moralizator.
Astfel de postări: – Descurajează participarea civică și pluralismul politic; – Întăresc monopolul mediatic al celor aflați la putere; – Compromit credibilitatea presei independente, transformând-o într-un instrument de PR mascat al guvernării.
Poate de aceea oamenii și-au pierdut încrederea în presă.
Poate de aceea publicul caută informația acolo unde nu e cenzurată, unde e vie, autentică, chiar dacă imperfectă — pe TikTok, pe Telegram, în canalele alternative.
Poate e timpul ca presa „independentă” să-și pună și ea întrebările pe care le cere altora să le pună:
– Dar poate noi am greșit tonul?
– Dar poate am uitat ce înseamnă respectul față de pluralismul politic?
– Dar poate oamenilor le e greață nu de concurenți, ci de ipocrizia presei?
Eu cred că presa liberă este esențială pentru democrație.
Dar presa care umilește, manipulează și flatează puterea nu mai este liberă.
Este doar o altă formă de dependență.
Autor: Victoria Sanduța, fostă judecătoare, fostă candidată la alegerile parlamentare din 28 septembrie
