Republica Moldova retrogradează la statutul de „regim hibrid” în Indicele Democrației 2025
Republica Moldova a fost retrogradată de la statutul de „democrație imperfectă” la cel de „regim hibrid”, potrivit Indicelui Democrației 2025 realizat de The Economist Intelligence Unit (EIU), care analizează situația democratică din 167 de state și teritorii.
Raportul arată că Moldova este una dintre puținele țări care au înregistrat un recul democratic în 2025, într-un context global în care tendința generală indică o stabilizare a democrației. Din cele șapte schimbări de regim consemnate la nivel mondial, cinci au fost pozitive, inclusiv revenirea Franța în categoria „democrațiilor depline” și avansarea România, Senegal sau Paraguay la statutul de „democrații imperfecte”.
În schimb, Republica Moldova a coborât în categoria „regimurilor hibride”, alături de state unde instituțiile democratice funcționează parțial, iar procesele politice sunt afectate de disfuncționalități majore. Potrivit metodologiei EIU, acest calificativ reflectă probleme structurale precum presiuni asupra opoziției, limitarea pluralismului politic, vulnerabilități în organizarea alegerilor și influența politicului asupra instituțiilor independente.
Indicele Democrației evaluează cinci domenii-cheie: procesele electorale, funcționarea guvernării, participarea politică, cultura politică și libertățile civile. În cazul Moldovei, experții notează că, deși există elemente democratice, acestea nu funcționează pe deplin eficient.
Retrogradarea survine în pofida discursului pro-european promovat de administrația condusă de Maia Sandu și de partidul de guvernare PAS. Evaluările indică însă că progresele declarate nu se reflectă pe deplin în funcționarea instituțiilor statului, persistând vulnerabilități importante în sistemul democratic.
La nivel regional, Europa de Est și Asia Centrală înregistrează o ușoară scădere a scorului mediu pentru al treilea an consecutiv. Raportul evidențiază deteriorarea libertăților individuale și religioase, dar și scăderea încrederii cetățenilor în guverne și partide politice.
Exemple negative din regiune includ Georgia și Ucraina, unde scorurile au scăzut semnificativ. În cazul Georgiei, EIU semnalează consolidarea controlului politic asupra instituțiilor și presiuni asupra opoziției.
Deși Republica Moldova nu a ajuns în categoria regimurilor autoritare, noua clasificare o plasează la doar un nivel distanță de această zonă, semnalând un recul important al standardelor democratice. Experții avertizează că, în lipsa unor reforme reale și profunde, există riscul unei degradări suplimentare.
Indicele Democrației, publicat anual de EIU, este considerat unul dintre cele mai importante instrumente internaționale de evaluare a calității democrației, analizând 167 de state pe baza a 60 de indicatori relevanți.
