TRADIȚII ȘI CREDINȚĂ | Creștinii ortodocși sărbătoresc astăzi Duminica Mare sau Rusaliile. Care sunt cele mai importante obiceiuri păstrate în satele din Moldova
Creștinii ortodocși de stil vechi celebrează astăzi Duminica Mare, cunoscută și sub denumirea de Rusalii sau Pogorârea Sfântului Duh. Aceasta este una dintre cele mai importante sărbători ale Bisericii, fiind marcată anual la exact 50 de zile după Învierea Domnului (Sfintele Paști).
Potrivit scrierilor biblice, în această zi se comemorează Pogorârea Sfântului Duh peste Sfinții Apostoli, eveniment care a avut loc în timp ce ucenicii lui Iisus Hristos erau adunați în rugăciune. Duhul Sfânt S-a pogorât sub forma unor „limbi de foc despicate”, însoțite de zgomotul unui vânt puternic, oferindu-le Apostolilor darul de a vorbi în limbi necunoscute pentru a propovădui Evanghelia în întreaga lume. Sărbătoarea este considerată și ziua înființării Bisericii creștine.
Case împodobite cu nuc și tei pentru protecție
Duminica Mare se distinge printr-o serie de tradiții populare strâns legate de natură și vegetație. Cea mai cunoscută caracteristică a acestei zile este împodobirea curților, porților, ușilor, ferestrelor și a icoanelor cu ramuri verzi de nuc, tei sau salcie. De asemenea, gospodarii culeg flori de cimbru și corovatic pentru a le așterne în case. O parte din aceste ierburi sunt duse la biserică pentru a fi sfințite, fiind păstrate ulterior la icoane. În popor există credința că aceste flori sfințite, aruncate în curte în timpul verii, au puterea de a proteja gospodăria de ploi abătute și grindină.
Pomenirea moșilor de Rusalii și bucatele specifice
În Republica Moldova, Duminica Mare este și o zi de profundă pomenire a celor trecuți în neființă. În mod tradițional, moldovenii merg la cimitire unde împart pomeni pentru sufletele răposaților. Drept ofrandă se oferă, de regulă, vase din lemn și lut – boluri, oale sau ulcioare – umplute cu lapte și tăieței, ori căni cu apă și vin. La toarta acestor pomeni se prind obligatoriu frunze de nuc, trandafiri și crenguțe de busuioc, fiind împărțite rudelor, vecinilor și copiilor.
O altă tradiție importantă, practicată în numeroase localități după Sfânta Treime, este curățarea izvoarelor și a fântânilor, un ritual ce simbolizează puritatea și reînnoirea spiritului odată cu Coborârea Duhului Sfânt.
Pentru masa de sărbătoare, gospodinele din Moldova pregătesc bucate specifice acestei perioade, printre care se numără sarmalele învelite în frunze de hrean și tradiționalele plăcinte cu verdeață, brânză sau cartofi.
