Uniunea Europeană lansează cea mai amplă reformă a politicii de migrație: Centre de detenție la frontiere și deportări rapide în 12 săptămâni

Adrian Sirbu

Uniunea Europeană pune în aplicare, începând de astăzi, cea mai radicală reformă a sistemului de azil din ultimele decenii. Noile reglementări, intens dezbătute, au scopul de a reduce drastic migrația ilegală, de a securiza frontierele externe și de a opri deplasarea necontrolată a solicitanților de azil între statele membre. Modificările vor influența direct și managementul frontierelor la nivel european, un subiect de maxim interes pentru Republica Moldova în parcursul său de aderare.

Reforma introduce reguli stricte și proceduri accelerate, schimbând din temelii modul în care blocul comunitar gestionează fluxurile de migranți.

Verificări accelerate la frontieră și centre speciale de triere

Principala modificare vizează cetățenii proveniți din țări ale căror cereri de azil sunt respinse în mod frecvent (cu o rată de aprobare statistică scăzută). Aceștia nu vor mai putea intra liber pe teritoriul UE în așteptarea unui răspuns, ci vor fi supuși unei proceduri accelerate de verificare direct la frontiera externă a Uniunii.

Pe durata examinării actelor, solicitanții vor fi plasați în centre speciale de primire securizate, fără dreptul de a se deplasa liber în interiorul UE. Dacă autoritățile decid că persoana nu are nevoie de protecție internațională, cererea va fi respinsă pe loc, fiind declanșată imediat procedura de returnare.

Întregul proces – de la depunerea primelor documente la frontieră și până la deportarea efectivă a migrantului ilegal – va trebui să dureze maximum 12 săptămâni.

Noua politică sporește responsabilitatea țărilor aflate în prima linie de intrare, precum Grecia, Italia și Spania, care vor gestiona majoritatea dosarelor. În schimb, reforma introduce un mecanism de „solidaritate obligatorie”. Statele din interiorul UE vor fi obligate fie să preia o parte din solicitanții de azil, fie să ofere o compensație financiară consistentă pentru fiecare migrant refuzat.

Cu toate acestea, unitatea europeană este deja pusă la încercare:

  •  Polonia și Ungaria au anunțat ferm că nu vor participa sub nicio formă la redistribuirea migranților și nu vor primi cote obligatorii.
  •  Germania, care se confruntă deja cu un sistem intern suprasolicitat, a precizat că nu intenționează să preia refugiați suplimentari prin această nouă schemă.

Deși noile reguli intră oficial în vigoare astăzi, oficialii europeni estimează că implementarea tehnică și logistică completă la nivelul tuturor statelor membre va dura câțiva ani.