Sondaj IMAS // Corupția și cumetria rămân cele mai mari boli ale instituțiilor statului. Peste 40% dintre moldoveni consideră că democrația a degradat, iar libertatea de exprimare este în pericol
Instituțiile publice din Republica Moldova continuă să fie măcinate de fenomene sistemice grave, în frunte cu corupția, nepotismul și politizarea, arată datele celui mai recent barometru de opinie publică realizat de compania IMAS. Mai mult, percepția cetățenilor privind evoluția democrației și a libertății de exprimare în ultimii 5 ani indică un trend alarmant de degradare.
Topul problemelor din instituțiile publice
Întrebați care sunt cele mai mari probleme prezente în instituțiile din țară, moldovenii au indicat, în mod covârșitor, corupția. Aceasta a fost plasată pe primul loc de 29% dintre respondenți (acumulând alte 23% și 8% ca a doua, respectiv a treia opțiune).
O altă problemă majoră indicată de cetățeni este numirea în funcții pe criterii politice sau de cumetrisme (12% ca opțiune principală, fiind urmată strâns de un cumul semnificativ de mențiuni secundare), urmată de salariile insuficiente ale funcționarilor (23% pe primul loc).
Pe lista nemulțumirilor se regăsesc și incompetența angajaților din sectorul public, lipsa de transparență în decizii și cheltuirea banilor publici, birocrația excesivă, dar și un fenomen periculos: îndeplinirea ordinelor politice în locul deciziilor profesionale. Doar 4% dintre cei chestionați consideră că în instituții nu există nicio problemă.
Corupția în creștere, democrația în picaj
Datele sondajului IMAS scot în evidență o nemulțumire profundă față de direcția în care se îndreaptă Republica Moldova. Astfel, 44% dintre respondenți consideră că în ultimii 5 ani nivelul corupției în țară a crescut, în timp ce 32% susțin că acesta a rămas la fel. Doar 19% sunt de părere că nivelul corupției a scăzut.
Nici capitolul democratic nu stă mai bine. Întrebați despre nivelul de democrație din Republica Moldova în ultimii 5 ani, 41% dintre cetățeni au declarat că acesta a degradat, 33% consideră că a rămas la același nivel, în timp ce doar 19% văd o îmbunătățire a situației.
Frica de a vorbi: Cetățenii aleg prudența sau consideră riscantă exprimarea opiniilor politice
Una dintre cele mai îngrijorătoare concluzii ale sondajului vizează libertatea de exprimare. Doar un cetățean din cinci (20%) consideră că își poate exprima public, fără teamă, opinia politică pe care o are.
În schimb, majoritatea populației manifestă o reținere clară: 42% consideră că „e mai bine să fii prudent/atent”, iar 35% susțin direct că „este riscant și pot exista consecințe neplăcute” în cazul în care își exprimă deschis viziunile politice.
Studiul sociologic a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.120 de persoane. Autori cercetării precizează că marja maximă de eroare a datelor este de ±3%.
