86 de ani de la marea tragedie națională: Cum a ocupat Uniunea Sovietică Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța în iunie 1940
Astăzi se împlinesc 86 de ani de la una dintre cele mai negre pagini din istoria spațiului românesc. La 28 iunie 1940, în urma unui ultimatum agresiv al Moscovei, trupele sovietice au ocupat Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța. Sub presiunea armelor, Regatul României a fost fost nevoit să cedeze teritorii de peste 50.000 de kilometri pătrați și o populație de patru milioane de suflete, majoritatea etnici români.
Ultimatumul fără drept de apel și cedarea sub presiune
Operațiunea militară de anexare a durat șase zile, finalizându-se la 3 iulie 1940, moment în care trupele sovietice controlau deja noua frontieră stabilită artificial pe Prut.
Moscova ceruse inițial Bucureștiului, la 26 iunie, înapoierea „cu orice preț” a Basarabiei și transmiterea nordului Bucovinei, fixând un termen limită de răspuns pentru a doua zi. Încercarea Guvernului român de a propune „negocieri imediate” a fost respinsă brutal de URSS, care cerea supunere totală. La 27 iunie, Kremlinul a trimis un al doilea ultimatum, dictând evacuarea administrației și armatei române în termen de doar patru zile.
În noaptea de 27 spre 28 iunie 1940, Consiliul de Coroană de la București, sub conducerea guvernului Gheorghe Tătărăscu, a acceptat condițiile sovietice pentru a evita un masacru. Armata română a primit ordinul strict de a se retrage fără a trage un singur foc de armă și fără a răspunde provocărilor.
Reconfigurarea hărții și crearea RSSM
După raptul teritorial, URSS a retrasat granițele regiunii: Nordul Bucovinei, Ținutul Herța și sudul Basarabiei au fost incluse în componența Ucrainei sovietice.
În august 1940, pe restul teritoriului anexat a fost creată Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM). Pentru legitimitate, Moscova a alipit noii republici și o fâșie din stânga Nistrului (RASSM, creată în 1924), teritoriu care coincide astăzi cu zona transnistreană.
Pactul Molotov-Ribbentrop și „răzbunarea” Moscovei
Anexarea a fost consecința directă a Protocolului Adițional Secret al Tratatului de Neagresiune din 23 august 1939, semnat de Veaceslav Molotov și Joachim von Ribbentrop. Totuși, istoricii remarcă faptul că Bucovina de Nord și Ținutul Herța nu erau menționate în actul secret; ele au fost ocupate de sovietici ca o „răzbunare” și formă de „despăgubire” pentru perioada în care Basarabia s-a aflat în componența României Mari.
Refugiul, teroarea deportărilor și eliberarea temporară
Ziua de 28 iunie 1940 a fost declarată zi de doliu național în Regatul României. Peste 200.000 de oameni s-au refugiat în grabă peste Prut în doar câteva zile.
Un an mai târziu, în iulie 1941, la ordinul mareșalului Ion Antonescu, armata română, în alianță cu cea germană, a eliberat aceste teritorii, instituind Guvernământul Basarabiei. Însă în august 1944, soarta regiunii a fost pecetluită din nou, reintrând sub controlul sovietic până la prăbușirea URSS în 1991.
Ocupația sovietică a lăsat răni adânci în memoria colectivă, fiind urmată de o epurare socială cruntă prin cele trei valuri de deportări masive și arestări din anii 1941, 1949 și 1951, care au distrus destinele a sute de mii de basarabeni.
