Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins duminică orice acuzație privind implicarea Kievului în sabotajul gazoductelor Nord Stream din toamna anului 2022. Reacția liderului de la Kiev vine în contextul în care ancheta procurorilor germani indică o posibilă participare a unei celule ucrainene la operarea exploziei.
În cadrul unei conferințe de presă la Kiev, Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina „nu a participat niciodată oficial la vreo operațiune legată de sabotajul asupra Nord Stream”.
„Germania este perfect conștientă de faptul că Ucraina nu a fost la originea, nici la execuția și nici măcar la planificarea acestei operațiuni”, a punctat președintele ucrainean.
Suspiciunile anchetei germane și reținerile din Europa
Declarațiile lui Zelenski survin după ce procurorii germani au avansat ipoteza că exploziile subacvatice au fost provocate la ordinul statului ucrainean. Tensiunile au fost amplificate recent de reținerea în Croația a unui cetățean ucrainean suspectat de implicare în sabotaj, dar și de extrădarea anterioară a unui alt ucrainean din Italia către Germania.
Pentru Kiev, menținerea relațiilor diplomatice solide cu Berlinul este critică, Germania fiind cel mai important sprijin european al Ucrainei în contextul invaziei ruse.
„Este foarte important pentru noi să nu pierdem parteneriatul nostru, să nu pierdem încrederea țărilor europene care au ajutat Ucraina încă de la începutul acestui război”, a adăugat Zelenski, subliniind că autoritățile ucrainene cooperează cu cele germane în derularea anchetei.
Istoricul sabotajului din Marea Baltică
La 26 septembrie 2022, o serie de explozii subacvatice în apropierea insulei daneze Bornholm a avariat grav conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2, prin care gazul rusesc ajungea în Europa. Deși anchetele deschise de Suedia și Danemarca au fost clasate în 2024, investigația germană a continuat, identificând un grup alcătuit din cinci bărbați și o femeie care ar fi participat direct la operațiune.
În ciuda faptului că un tronson al Nord Stream 2 a rămas funcțional, Berlinul a refuzat categoric reluarea importurilor de gaz din Rusia, menținând linia sancțiunilor europene impuse Moscovei.