Riscăm să rămânem fără apă la robinet? Ministrul Mediului, despre scenariul sistării apei în orașe și pragul critic de pe Nistru
Republica Moldova se confruntă cu o criză hidrologică fără precedent în istoria recentă, traversând o perioadă de secetă extremă care a afectat grav principalele cursuri de apă din țară. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat după ședința de miercuri a Guvernului că în prezent pe râurile Nistru, Prut și pe cursurile interne a fost instituit cod roșu, iar debitul minim ecologic nu mai poate fi asigurat.
Principala cauză a agravării situației pe fluviul Nistru este epuizarea completă a rezervei de apă din lacul de acumulare Novodnestrovsk din Ucraina, care până acum compensa debitul scăzut. În prezent, nivelul apei în lac a coborât sub 111 metri (față de cota normală de 121,5 metri), iar Republica Moldova primește doar apa pe care Nistrul o aduce în mod natural din Munții Carpați — aproximativ 30 de metri cubi pe secundă.
„Primim exact ce ne dă natura”: Kievul nu mai poate deversa mai multă apă
Ministrul Mediului a respins acuzațiile potrivit cărora Ucraina ar bloca intenționat debitul fluviului, explicând că deficitul este unul regional și afectează grav și localitățile ucrainene. În regiunea Cernăuți, inclusiv în orașele Cernăuți și Novodnestrovsk, apa este livrată populației după un grafic strict, doar dimineața și seara.
„Noi primim astăzi ce ne dă natura. Ucraina nu mai are din ce efectua deversări suplimentare. În ultimele două săptămâni, în lacul de acumulare au intrat doar 27–30 de metri cubi de apă pe secundă, iar partea ucraineană nu poate deversa mai mult decât intră. Dacă ar continua deversările din rezerve, localitățile din zonă ar rămâne complet fără apă”, a punctat Gheorghe Hajder, menționând că fără lacul de acumulare efectele secetei s-ar fi simțit cu câteva luni mai devreme.
La rândul său, premierul Vasile Tofan a subliniat că problema are cauze climatice profunde la nivel european, invocând scăderile dramatice ale debitelor pe mari fluvii precum Dunărea sau Rinul: „Nu putem căuta vinovați acolo unde problema are cauze mult mai largi. Este un deficit regional”.
Soluția de moment: Adaptarea infrastructurii și pregătirea pentru secetă prelungită
Situația este similară și pe râul Prut, unde debitul a scăzut de la 24 la doar 14 metri cubi pe secundă. Cu toate acestea, în privința aprovizionării municipiului Chișinău, oficialii au dat asigurări că nivelul apei în lacul de acumulare de la Dubăsari se menține la cota normală de retenție (28 de metri în sistem baltic), iar la stația de captare de la Cosăuți nivelul este de circa 2,16 metri.
Totuși, autoritățile avertizează că rezervele existente oferă o protecție doar pe termen scurt. Prin urmare, măsura imediată impusă de Guvern este adaptarea infrastructurii de captare pentru a funcționa la debite reduse.
„Trebuie să ne ajustăm infrastructura astfel încât să putem capta apă și din debite de 30 de metri cubi pe secundă și să fim pregătiți pentru orice scenariu. Schimbările climatice nu mai sunt un fenomen îndepărtat”, a concluzionat ministrul Mediului.
