Maia Sandu, despre legea privind starea de război: „Prevederi standard, nimic deosebit”. Șefa statului acuză opoziția de dezinformare, dar admite lacune de comunicare din partea Ministerului Apărării
Proiectul de lege privind starea de asediu și de război, care a provocat dezbateri aprinse și un val de critici pe scena politică din Republica Moldova, conține prevederi standard întâlnite în legislația internațională și reprezintă doar o actualizare a cadrului legal învechit din anul 1992. Asigurările vin din partea președintei Maia Sandu, care a comentat controversa creată în jurul inițiativei elaborate de Ministerul Apărării.
Șefa statului a subliniat că actualizarea cadrului legislativ privind apărarea națională era absolut necesară, dând asigurări că autoritățile fac tot posibilul pentru a menține pacea în țară.
„Legile cu privire la apărare au fost actualizate de curând pentru că, dacă vă amintiți, legea precedentă a fost aprobată în ’92. Era clar că este o lege depășită și, ca urmare a actualizării cadrului legislativ și normativ, Ministerul Apărării a venit și cu actualizarea acestei legi. În această lege sunt prevederi standard, pe care le regăsiți în legile din toate țările. Nu este nimic deosebit. Bineînțeles că trebuie să avem cadru legal și pentru situații grave. Sperăm din tot sufletul și facem tot ce putem ca să nu ajungem acolo, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să avem cadrul legal adus în ordine”, a declarat Maia Sandu pe 6 noiembrie, în cadrul unui briefing de presă susținut după ședința Consiliului Național de Securitate.
În cadrul aceluiași briefing, președinta a taxat dur reacțiile politicienilor din opoziție, acuzându-i că folosesc acest subiect pentru a manipula opinia publică și pentru a semăna panică printre cetățeni.
„Politicienii rău-intenționați, care se țin doar de sperierea cetățenilor, au folosit această ocazie ca să divizeze, să sperie”, a punctat șefa statului.
Totuși, Maia Sandu a recunoscut că în procesul de promovare a documentului au existat lacune de comunicare din partea autorităților responsabile:
„Pe de altă parte, cred că și Ministerul Apărării trebuia să comunice proactiv și să explice lucrurile înainte ca ele să fie prezentate eronat de reprezentanți ai opoziției”, a adăugat președinta.
Proiectul elaborat de Ministerul Apărării a fost examinat de secretarii de stat ai Guvernului pe 2 noiembrie, aflându-se în proces de consultări publice încă din primăvară.
Printre cele mai discutate prevederi se numără:
- Obligații pentru cetățenii din diasporă și rezerviști: Moldovenii supuși obligațiilor de mobilizare aflați peste hotare ar putea fi nevoiți să revină în țară dacă primesc un ordin de chemare. Totodată, rezerviștii aflați pe teritoriul țării vor putea părăsi localitatea de domiciliu pentru mai mult de 12 ore doar cu acordul comandantului organului administrativ-militar teritorial.
- Instituirea stării de asediu: Poate fi dispusă în cazul unei agresiuni armate iminente sau al unor amenințări grave cu componentă militară, pe o perioadă de maximum 30 de zile, cu posibilitatea de prelungire succesivă.
- Instituirea stării de război: Se poate aplica la propunerea președintelui în caz de agresiune armată, declarare a războiului sau operațiuni militare declanșate împotriva țării.
- Măsuri excepționale: În ambele situații, autoritățile vor putea dispune evacuări ale populației, restricții temporare de circulație, reguli speciale la frontiere și, la nevoie, raționalizarea bunurilor esențiale.
Scena politică, divizată între acuzații de panică și apeluri la retragere
Documentul se află la faza de consultări, însă a provocat deja reacții dure din partea opoziției. Liderul PSRM, Igor Dodon, a cerut public retragerea proiectului, susținând că documentul „ar pregăti Moldova de război, după scenariul ucrainean”. În replică, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, l-a îndemnat pe parlamentar „să renunțe la sperietori”.
De cealaltă parte, deputatul Vasile Costiuc, liderul Partidului „Democrația Acasă”, a inițiat o petiție online prin care solicită stoparea proiectului. În apărarea inițiativei a intervenit și premierul Vasile Tofan, care a reamintit că existența unui cadru legal pentru starea de război sau de asediu este o practică standard în orice stat suveran.
Dacă proiectul va trece de consultări, va fi aprobat de Executiv, votat în Parlament și promulgat de președintă, noua lege urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.
