Tariful gazelor naturale pentru consumatorii din R. Moldova se majorează până la 15,50 lei pentru un metru cub (fără TVA) sau 16,74 de lei, cu TVA. Preț…
Actualizat acum 12 ore
Se împlinesc astăzi 32 de ani de la primul Pod de Flori peste râul Prut, în cadrul manifestărilor de deschidere a frontierelor cu Republica Sovietică Socialistă (RSS) Moldovenească. Podul de flori este denumirea unei acţiuni derulate pe malurile râului Prut la începutul anilor ’90 ai secolului XX, ca simbol al frăţiei, dorinţei de apropiere şi istoriei comune a României şi Republicii Moldova. La aceste evenimente au fost lansate flori pe apa Prutului, de pe ambele maluri, detaliu ce a dat numele manifestării respective.
În cadrul acțiunii, locuitorilor din România li s-a permis ca în ziua respectivă, între orele 13:00 și 19:00, să treacă Prutul în Moldova Sovietică fără pașaport și viză.
De-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut, au fost create opt puncte de trecere: Miorcani – Pererita, Stânca – Costești, Iași – Sculeni, Ungheni – Pod Ungheni, Albița – Leușeni, Fălciu – Țiganca, Oancea – Cahul și Galați – Giurgiulești.
La eveniment au participat aproximativ 1.200.000 de oameni. „Zecile de mii de români de pe ambele maluri au răbufnit ca un fluviu. Românii (de la Vest de Prut – n.r.) au fost primii care au intrat în URSS fără permisiune”, povestește ministrul Culturii și Cultelor de atunci, Ion Ungureanu.
După această acțiune, procedurile de trecere a frontierei sovieto-române au fost simplificate considerabil.
Al doilea „Pod de flori” a avut loc la 16 iunie 1991, ocazie cu care deja cetăţenii din actuala Rep. Moldova au putut intra în România fără acte. Chiar dacă scopul re-unificării nu a fost atins atunci, momentul „Podurilor de flori” a reactivat multor oameni conştiinţa faptului că indiferent de ce parte a Prutului trăiesc, aparţin unui singur neam.
