Expert economic: „Industria Republicii Moldova se află într-un proces de stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural”
Graficul și datele oficiale furnizate de Biroul Național de Statistică confirmă o realitate sumbră: industria Republicii Moldova se află într-un proces de stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Dacă în perioada 2016–2019 au existat creșteri modeste ale producției industriale (între 0,9% și 3,7% anual), ele au fost complet anulate de căderile dramatice din anii recenți, scrie expertul economic, Veaceslav Ioniță într-o analiză pe blogul său.
1. Regresul post-pandemic:
După un vârf aparent promițător în 2021, când industria a crescut cu 12,1%, a urmat o prăbușire abruptă. În 2022 și 2023, producția industrială a scăzut cu 5,1%, respectiv 3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 se înregistrează deja o scădere suplimentară de -1,2%. Astfel, în doar trei ani, Moldova a pierdut peste 10% din volumul industrial.
2. Întoarcere în trecut:
Nivelul producției industriale în 2025 a revenit aproape de nivelul anului 2015 (103% față de baza 100%). Cu alte cuvinte, în zece ani întreaga evoluție a industriei moldovenești este echivalentă cu… nimic. O „creștere” netă de 3% în zece ani înseamnă, în termeni reali, stagnare absolută.
3. Cauze structurale ale declinului:
- Industria alimentară: o scădere de aproape 20% în termeni recenți, cu efecte vizibile în exporturi.
- Industria textilă: scădere de 11%, afectând unul dintre principalele segmente de export ale țării, inclusiv activitatea de tip „lohn”.
- Sectorul auto (automotive): cel mai mare domeniu industrial orientat spre export în Moldova a înregistrat un colaps de 11%. Sperăm că este o scădere sezonieră și nu una pe termen lung.
4. Eșecul în a construi reziliență industrială:
Ciclurile de creștere sunt fragile și temporare, urmate imediat de scăderi masive. În lipsa unei strategii industriale coerente, a unor politici de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească pare prinsă într-un cerc vicios.
5. Consecințe economice și sociale:
Această stagnare structurală determină închiderea locurilor de muncă, accelerarea migrației, pierderea capacităților de producție autohtone și înlocuirea produselor moldovenești (inclusiv alimentare) cu importuri, ceea ce slăbește securitatea economică și bugetară a țării.
Concluzie
Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani, iar lipsa unei direcții strategice face ca „creșterea industrială” să fie un miraj. Orice avans conjunctural este anulat imediat de colapsuri recurente. Iar în 2025, după un deceniu de eforturi, ne aflăm exact acolo unde am pornit. Iar întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?
