Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat vineri, 21 august, noile prețuri reglementate pentru furnizarea gazelor naturale de…
Actualizat acum 4 ore
Conflictul dintre fondatorii companiei aeriene FLYONE și autoritățile de la Chișinău trece într-o nouă etapă, de această dată pe plan internațional. Asociații operatorului aerian au inițiat o procedură de arbitraj împotriva Republicii Moldova, ca urmare a deciziei statului de a dispune schimbarea controlului asupra companiei.
Informația a fost confirmată oficial de către reprezentanții companiei aeriene pentru BANI.MD.
„La această etapă putem confirma că asociații FLYONE au declanșat procedura de soluționare a diferendului investițional, contra autorităților Republicii Moldova, în cadrul unui arbitraj internațional”, se arată în răspunsul oferit de FLYONE.
Deși reprezentanții operatorului aerian nu au oferit deocamdată detalii specifice privind tribunalul arbitral sau temeiurile concrete ale cererii, surse din piață vehiculează că pretențiile financiare înaintate statului moldovean ar putea depăși jumătate de miliard de dolari SUA. FLYONE nu a confirmat, dar nici nu a infirmat această sumă.
Originea conflictului: O verificare de 11 luni și o decizie radicală
Tensiunile au escaladat la 22 iunie 2026, când Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) a refuzat să aprobe investițiile în cadrul companiei și a obligat asociații să cedeze sau să schimbe controlul asupra FLYONE în termen de 90 de zile. Hotărârea a fost luată după o analiză care a durat aproape 11 luni.
La 24 iulie, FLYONE a atacat în instanță deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice (ASP), cerând anularea acestora și suspendarea imediată a măsurilor restrictive.
Baza juridică contestată: Referință la o lege deja abrogată
Unul dintre principalele argumente invocat de avocații FLYONE se referă la o eroare juridică gravă a autorităților. Decizia CEIISS din 22 iunie s-a sprijinit pe o prevedere din Legea nr. 174/2021 care făcea trimitere directă la Legea securității statului nr. 618/1995. Aceasta din urmă era însă deja abrogată din octombrie 2025, fiind înlocuită de noua Lege nr. 249/2025 privind securitatea națională.
Deși Ministerul Infrastructurii a recunoscut indirect eroarea, instituția a susținut că decizia rămâne valabilă pe fond, întrucât noua legislație acoperă același domeniu. Totuși, legalitatea actului emis în iunie urmează să fie judecată strict prin prisma legilor în vigoare la data emiterii sale.
Modificare legislativă „pe repede înainte” în Parlament
La mai puțin de o lună de la decizia CEIISS, cadrul legal a fost modificat de urgență. Deputatul PAS Radu Marian a depus un amendament prin care a eliminat din Legea nr. 174/2021 referința la actul normativ abrogat.
Interesant este că amendamentul a fost atașat unui proiect de lege fără legătură directă cu aviația, care reglementa inițial instalarea sistemelor fotovoltaice, stocarea energiei și normele în construcții. Proiectul a fost votat rapid pe 23 iulie, fiind promulgat pe 5 august și publicat în Monitorul Oficial la 6 august.
Mai mult, noua formulare votată de parlamentari a lărgit semnificativ marja de manevră a statului, înlocuind sintagma de acțiuni ce prezintă un „pericol deosebit” cu o formulare mult mai generală: „acțiuni sau inacțiuni care prezintă un pericol pentru securitatea statului”.
Prin lansarea arbitrajului internațional, fondatorii FLYONE deschid un al doilea front de luptă împotriva statului, punând Republica Moldova în fața unui litigiu financiar uriaș peste hotare.
