500 de ani de Protestantism. Cine a fost Martin Luther şi ce a însemnat această Reformă?
Martin Luther s-a născut în 1483, în Saxonia, la Eisleben, având ca tată pe Hans, care era un negustor înstărit și ca mamă pe Margaret. Cei doi soți aveau 8 copii aşa că şi-au mutat familia numeroasă în Mansfeld. Aici, Martin Luther a început să meargă la şcoală, iar la vârsta de 13 ani a fost înscris la şcoala Fraţilor Vieţii Comune din Magdeburg, unde învăţăturile se concentrau, pe evlavia personală, iar el a început să fie interesat de viaţa monahală. Tatăl său îl voia avocat. L-a retras de la şcoala din Magdeburg şi l-a înscris în Eisenach şi, ulterior, la Universitatea din Erfurt – de unde Martin a obţinut diploma de masterat în 1505.
În vara acelui an, în timpul unei furtuni puternice, aproape a fost lovit de trăsnet, la propriu. A considerat incidentul un semn divin şi a jurat să se călugărească dacă supravieţuieşte furtunii. A supravieţuit. S-a ţinut de cuvânt şi a lăsat deoparte studiile de drept şi a intrat într-o mănăstire Augustină. Şi-a continuat şi studiile teologice, la Universitatea din Erfurt şi la cea din Wittenberg, iar în 1512 a obţinut doctoratul şi a devenit profesor de studii biblice.
Convins că mântuirea nu poate fi atinsă decât prin cele 2 idei centrale ale Sfântului Augustin – credinţă şi prin graţie divină – Martin Luther s-a opus cu vehemenţă practicii vânzării de indulgenţe, prin care credincioşii – nevrednici, ca toţi oamenii – erau absolviţi de păcate. . În acest sens, a scris „Disputatio pro declaratione virtutis indulgentiarum“,în traducere „Cele 95 de Teze“ – o listă de întrebări de supus dezbaterii.
Astfel, pe 31 octombrie 1517, Martin Luther ar fi bătut în cuie o copie a lucrării pe uşa bisericii Castelului din Wittenberg. Aceste 95 de teze vor deveni fundamentul Reformei Protestante, fiind scrise pe un ton umil şi academic, mai degrabă ridicând întrebări decât aruncând cu acuze. Conţinutul era destul de provocator: primele două teze cuprindeau ideea centrală a lui Luther, faptul că Dumnezeu îşi doreşte ca oamenii să se căiască şi că numai credinţa, şi nu faptele, pot duce la mântuire. Celelalte 93 de teze le susţineau pe acestea două, iar câteva criticau direct practica vânzării de indulgenţe.
Scrierile lui Luther au fost scânteia care a aprins spiritele, ducând la scindarea Bisericii Catolice şi la formarea Protestantismului. Această idee că Biblia este principala sursă a autorităţii religioase şi că mântuirea se obţine prin credinţă a modelat mai mult decât credinţa oamenilor: a schimbat felul de a se raporta la viaţă, la muncă, la comunitatea în care trăiesc şi la familie. Reforma Protestantă a adus schimbări profunde şi în sfera politică şi juridică. Înainte de aceasta, Biserica era cea care guverna politica, care controla împăraţi, regi şi legi. Reforma a ridicat societatea seculară.
