
A început votul la alegerile prezidențiale cruciale din Polonia. Este cea mai strânsă cursă din istoria democratică a țării
Secțiile de vot s-au deschis în Polonia pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale cruciale din această țară. Cei doi candidați, primarul pro-european al Varșoviei, Rafal Trzaskowski, susținut de coaliția centristă de guvernare condusă de premierul Donald Tusk, și candidatul partidului populist-reacționar PiS, Karol Nawrocki.
PiS a condus Polonia între 2015 și 2023, perioadă în care a fost „vârful de lance” al eforturilor de destabilizare a Uniunii Europene, fiind mereu în conflict cu Comisia pe teme privind statul de drept și independența justiției.
Rolul constituțional al președintelui Poloniei e fundamental – el are prerogative în domeniul politicii externe și apărării și are putere de veto asupra adoptării legislației.
Veto-ul prezidențial poate fi răsturnat de o majoritate guvernamentală de cel puțin trei cincimi. Actualul guvern nu dispune de o asemenea majoritate consistentă, astfel că se vede constant blocat de actualul președinte Andrzej Duda, venit tot din rândurile PiS.
Miza este capacitatea guvernului Tusk de a mai face progrese în ce privește promisiunile sale electorale, mai ales în domeniul statului de drept și problemelor sociale – dreptul la avort și drepturile minorităților sexuale.
Alegerile vin după un an și jumătate de coabitare dificilă cu Andrzej Duda în funcția prezidențială. Aflat la final de al doilea mandat, actualul președinte polonez nu mai poate candida, însă ar putea fi urmat de un reacționar și mai fervent, în persoana lui Karol Nawrocki.
În ultimele zile ale campaniei, ambii candidați au încercat să obțină voturile celor eliminați în primul tur și să le mobilizeze susținătorii.
Analiștii spun că deznodământul votului ar putea fi hotărât de mai puțin de 200.000 de voturi.
Sondajele arătau o diferență în marja de eroare între cei doi candidați în ultimele zile dinaintea alegerilor. Practic, e vorba de cea mai strânsă cursă prezidențială din istoria post-comunistă a Poloniei.
„Rezultatul este imposibil de prezis – sunt mult prea multe părți în mișcare și orice schimbare minimă ar putea să întoarcă rezultatul”, spune Ben Stanley, profesor asociat la Universitatea SWPS din Varșovia.
De vineri seară, Polonia a intrat în „tăcere electorală” – campania nu mai este permisă și sondaje noi nu mai pot fi publicate. Astfel, votanții au rămas cu puțin peste 24 de ore să reflecteze și să aleagă după o campanie extrem de brutală și polarizantă.