Americanii trebuie să decidă la 5 noiembrie pe cine trimit la Casa Albă până în 2029. Cum funcționează sistemul electoral american

Ala Găină

Americanii trebuie să decidă la 5 noiembrie pe cine trimit la Casa Albă până în 2029, dar preşedintele Statelor Unite nu este ales prin sufragiu universal direct, pentru că se ţine seama de particularităţile şi importanţa statelor în sistemul federal american.

Peste 240 de milioane de americani sunt chemaţi să îşi aleagă preşedintele până marţi, 5 noiembrie, inclusiv. Câteva zeci de milioane – peste 76 de milioane mai exact – au votat deja anticipat până duminică, 3 noiembrie.

Este o bătălie care va decide cine va conduce cea mai bogată şi mai puternică ţară din lume timp de patru ani. Kamala Harris, care ar fi prima femeie preşedinte, şi Donald Trump, care doreşte să revină în funcţie după mandatul 2017-21, au păreri diferite în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina şi NATO, tarifele care ar putea declanşa războaie comerciale, dreptul la avort, taxe şi principii democratice de bază.

Candidaţii sunt la egalitate în şapte state care au faima de a decide alegerile.

De la ultimele alegeri prezidenţiale, din 2020, neîncrederea în instituţii a domnit printre mulţi dintre susţinătorii lui Donald Trump, care încă mai cred că realegerea sa de acum patru ani a fost împiedicată printr-un vot fraudulos.

Alegerile din acest an se anunţă a fi o cursă extrem de strânsă. Conform majorităţii sondajelor, Kamala Harris conduce în intenţiile de vot la nivel naţional, dar marja pe care o are este extrem de mică şi scade pe măsură ce se apropie scrutinul.

În aceste condiţii, multe dintre aceste sondaje indică de fapt că adversarul său republican va câştiga alegerile. Motivul: modul în care funcţionează sistemul de vot american, care este foarte diferit de cel european.

CUM FUNCŢIONEAZĂ SISTEMUL DE VOT AMERICAN?

Preşedintele Statelor Unite este ales prin sufragiu universal indirect într-un singur tur de scrutin.

Alegătorii marchează pe buletinul de vot sau pe o maşină de vot căsuţa corespunzătoare candidatului la preşedinţie pe care îl aleg (şi vicepreşedintele său). Ei pot alege între Donald Trump sau Kamala Harris, dar şi alţi candidaţi marginali, precum candidata Partidului Verde, Jill Stein, sau Robert Kennedy Jr, independent care îl susţine pe Donald Trump.

În realitate, însă, americanii nu votează direct pentru aceste nume, ci pentru cei 538 de electori care alcătuiesc ceea ce se numeşte Colegiul Electoral. Ei sunt cei care vor vota în numele electoratului pentru unul dintre cei doi candidaţi. Pentru a fi ales preşedinte, un candidat trebuie să obţină voturile a cel puţin 270 dintre aceştia.

CINE SUNT MARII ELECTORI?

Fiecare stat are un număr de electori raportat la numărul de reprezentanţi pe care îi are în Congres: 100 de senatori – doi pentru fiecare stat – şi 435 de reprezentanţi, distribuiţi în funcţie de populaţia statului. Rezultă astfel un total de 535 de electori, la care se adaugă trei alocaţi Washington D.C., capitala ţării, care nu are niciun reprezentant în Congres.

În acest an, cel mai populat stat, California, are 54 de electori. Cel mai puţin populate state, precum Alaska, Delaware şi Vermont, au fiecare câte trei electori. Aceste cifre se pot modifica în funcţie de recensământ.

Reprezentanţii alegătorilor în Colegiul Electoral sunt numiţi în mod diferit în fiecare stat. Aceştia sunt adesea aleşi locali sau susţinători aleşi de partide.

Desemnarea modului de vot în Colegiul Electoral se bazează pe principiul „câştigătorul ia totul”, adică: acel candidat care obţine majoritatea voturilor într-un anumit stat câştigă toate voturile reprezentative alocate statului respectiv în Colegiul Electoral. Excepţiile sunt Nebraska şi Maine, unde „marii electori” sunt alocaţi pe o bază proporţională.

Acest sistem înseamnă că un candidat poate câştiga cursa pentru Casa Albă fără a avea cel mai mare număr total de voturi la nivel naţional. S-a întâmplat în 2016, când Donald Trump a fost ales preşedinte al SUA, deşi contracandidata sa, democrata Hillary Clinton, câştigase votul popular cu o marjă de două procente faţă de el.

CUM VOTEAZĂ AMERICANII?

Mai mult decât o simplă zi de alegeri, 5 noiembrie marchează sfârşitul votului. Este, de fapt, ultima zi în care alegătorii îşi pot exprima votul, pentru că în 47 de state este posibil să se voteze anticipat de ceva timp. Secţiile de votare sunt deschise în avans, la ore care variază în funcţie de localitate.

Acest lucru oferă flexibilitate calendarului electoral, mai ales că ziua alegerilor este întotdeauna într-o marţi.

La 3 noiembrie, cu doar două zile înainte de ziua alegerilor, peste 51 de milioane de persoane votaseră deja.

De asemenea, este posibil ca americanii să voteze prin corespondenţă, adică fără a fi necesar să se meargă la o secţie de votare, ci prin trimiterea unui plic cu buletinul de vot completat. Şi aici, fiecare stat îşi defineşte propriile proceduri.

În 2020, un an marcat de pandemia de Covid-19, tabăra lui Donald Trump a criticat sever votul prin corespondenţă, considerând că „frauda electorală” denunţată rezidă în esenţă în numărarea acestui tip de vot.

CE SUNT STATELE „SWING” ŞI DE CE SUNT IMPORTANTE?

Timp de mai multe săptămâni, toate privirile au fost aţintite asupra aşa-numitelor „swing states”, state-cheie, state-pivot sau chiar „purple states”, adică state „violet”, pentru că pot deveni fie roşii, adică pot fi câştigate de republicani, fie albastre, culoarea democraţilor.

În alegerile prezidenţiale americane, în care statele sunt de o importanţă vitală, rezultatul în unele dintre ele este dat ca sigur: istoric, ele au fost câştigate de un anumit partid, cum ar fi California de democraţi sau Texas de cealaltă tabără. La mijloc, există state în care victoria este mult mai strânsă şi în care, în alegerile recente, culoarea câştigătoare s-a schimbat.

Din statele susceptibile a fi câştigate în avans, potrivit site-ului de specialitate FiveThirtyEight, care este un agregator al principalelor sondaje realizate peste Atlantic, Kamala Harris poate conta pe 183 de electori siguri şi 44 de electori probabili, faţă de 122 şi, respectiv, 95 pentru Donald Trump. În ambele cazuri, cei 270 de electori necesari pentru a câştiga nu sunt acolo. Prin urmare, trebuie câştigate alte state din afara bastioanelor fiecărui partid.

Anul acesta, există şapte „swing states”: Arizona, Carolina de Nord, Georgia, Michigan, Nevada, Pennsylvania şi Wisconsin. Împreună, acestea reprezintă 93 de voturi reprezentative valoroase.

În consecinţă, campaniile celor doi candidaţi principali s-au concentrat în principal asupra acestor state.

Potrivit unui studiu al companiei de analiză ADImpact publicat la sfârşitul lunii august 2024, aproape 589 de milioane de dolari fuseseră deja cheltuiţi pentru publicitate în aceste state între sfârşitul lunii martie şi luna august, pentru toate partidele combinate.

În 2020, Joe Biden a fost declarat câştigător al alegerilor abia după ce au fost anunţate rezultatele din Pennsylvania.