Criza apei de pe Dunăre | Reactorul 2 de la Cernavodă rămâne funcțional, dar riscul opririi persistă. Premierul de la București cere populației să reducă consumul de energie
Centrala nucleară de la Cernavodă continuă să funcționeze la jumătate din capacitate. După ce Reactorul 1 a fost deconectat marți din cauza secetei extreme care a scos din parametri debitul Dunării, autoritățile române au decis joi ca Reactorul 2 să rămână, deocamdată, în funcțiune. Totuși, situația rămâne critică pe întreg continentul, iar apelurile la economisire voluntară a energiei au început deja.
SNC Nuclearelectrica a anunțat joi, 30 iulie, că specialiștii au reevaluat parametrii tehnici în cursul nopții și au stabilit că Unitatea 2 poate continua să genereze energie în condiții de securitate nucleară. Măsura vine după ce, cu doar o zi înainte, compania preconiza o oprire totală a centralei din cauza scăderii drastice a debitului Dunării la doar 1.650 mc/s.
„Evoluția pe timpul nopții a fost stabilă pentru parametrii-cheie și, în acest moment, există premisele necesare continuării temporare a operării Unității 2”, a transmis Nuclearelectrica într-un comunicat publicat pe Bursa de Valori București.
Compania avertizează însă că decizia este temporară. Prognozele hidrologice indică scăderi în continuare ale nivelului fluviului, iar o oprire neplanificată a Unității 2 poate avea loc în orice moment. Deconectarea preventivă are ca scop protejarea pompelor de răcire — o eventuală avarie la acestea ar necesita reparații complexe de până la un an de zile.
Oprirea totală a celor două reactoare ar însemna o pierdere de aproximativ 1.350 MW de energie în bandă (15-20% din necesarul României la orele de vârf).
În acest context, premierul interimar al României, Ilie Bolojan, a făcut un apel public către cetățeni și marii consumatori industriali să reducă voluntar consumul de energie electrică în intervalul orar 20:00 – 23:00, perioada cea mai vulnerabilă din zi.
„Sistemul importă masiv în orele de seară — aproximativ 1.700 MW dintr-un consum total de 7.000 MW. Dacă perioada de secetă va continua în următoarele două săptămâni, presiunea pe importuri va crește semnificativ”, a declarat Ilie Bolojan.
Ziua, sistemul energetic din România rezistă datorită producției mari de energie fotovoltaică, surplusul fiind chiar exportat. Problemele apar seara, când deficitul este acoperit prin creșterea producției la hidrocentrale, termocentrale pe gaz și cărbune, dar și prin importuri.
Problemă regională: Europa rămâne fără apă pentru răcirea reactoarelor
Criza provocată de secetă nu afectează doar România:
- Bulgaria: Nivelul scăzut al Dunării amenință funcționarea celor două unități ale centralei nucleare de la Kozlodui (2.000 MW), ceea ce ar putea limita drastic capacitatea Bulgariei de a exporta energie în regiune.
- Ungaria: Centrala de la Paks a intrat deja în a doua etapă de reducere a puterii, scăzând producția cu peste 500 MW.
- Franța: Peste 10% din capacitatea nucleară a țării (peste 6.000 MW) este oprită din lipsa apei de răcire din râuri.
Experții energetici dau asigurări că, pentru moment, rețeaua regională rezistă prin amânarea lucrărilor de mentenanță la liniile de înaltă tensiune și optimizarea consumului, însă o prelungire a secetei ar putea aduce dezechilibre majore pe piața de energie din Sud-Estul Europei.
