Trei ani de război în Ucraina: momentele care au marcat al treilea an de la invazia rusă în Ucraina
„Kursk, Oreşnik, 61 de miliarde de dolari”: acestea sunt cuvintele și cifrele care au marcat al treilea an al războiului din Ucraina, început la 24 februarie 2022, când Rusia a invadat țara.
Război în Ucraina. Președintele american Donald Trump anunță acum că vrea să înceapă foarte curând discuțiile cu președintele rus Vladimir Putin privind încheierea războiului din Ucraina, în timp ce Kievul și Europa se tem că ar putea fi excluse din aceste negocieri, scrie Agerpres.
Kursk
La începutul lunii august 2024, trupele ucrainene au lansat un atac surpriză în regiunea de graniţă Kursk, din vestul Rusiei, unde încă rezistă, în ciuda contraofensivelor ruse lansate pentru a le expulza. Pe 13 februarie, Kievul a declarat că controlează acolo 500 km2, cu două treimi mai puţin decât cei 1.400 km2 revendicaţi la începutul atacului.
La 20 februarie, un responsabil al Statului Major al armatei ruse a afirmat că militarii Moscovei au eliberat „peste 800 de kilometri pătraţi” în regiunea rusă Kursk. A fost pentru prima dată când armata rusă a făcut publice cifre exacte ale teritoriilor ruse ocupate de Ucraina în regiunea Kursk şi a admis că peste 400 de kilometri pătraţi rămâneau în continuare sub controlul Kievului.
Sute de civili ruşi nu au avut timp să plece şi se află încă în zona din apropierea luptelor, separaţi de familiile lor şi de restul Rusiei. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat recent că este pregătit pentru un „schimb” de teritoriu în cazul negocierilor de pace cu Moscova – „tranzacţionând” astfel această mică parte ocupată a regiunii – o ipoteză respinsă totuşi de Kremlin.
Nord-coreeni
Presupusa implicare a unei armate străine a constituit o escaladare majoră a conflictului. Potrivit Ucrainei, Statelor Unite şi Coreei de Sud, Coreea de Nord a trimis peste 10.000 de soldaţi începând din octombrie trecut pentru a ajuta forţele ruse din regiunea Kursk, ceea ce nici Moscova, nici Phenianul nu au recunoscut.
Kievul a apreciat recent că aceşti soldaţi au fost „retraşi” din cauza pierderilor mari, înainte de a raporta că luptă din nou în această regiune. Serviciile secrete sud-coreene au estimat în ianuarie 2025 că aproximativ 300 de soldaţi nord-coreeni au fost ucişi şi alţi 2.700 răniţi. Phenianul este acuzat de luni de zile de Kiev şi Occident că a furnizat Rusiei obuze de artilerie şi rachete balistice.
Oreşnik
Rusia a folosit o rachetă Oreşnik de ultimă generaţie pe 21 noiembrie 2024 împotriva oraşului Dnipro (în regiunea centru-est a Ucrainei), ca răspuns la atacurile ucrainene cu rachete americane şi britanice cu rază mai lungă de acţiune.
Pentru acest atac fără precedent, arma experimentală a purtat focoase convenţionale. Dar racheta poate fi echipată cu focoase nucleare şi poate lovi ţinte la câteva mii de kilometri distanţă. Preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat că o va folosi împotriva „centrelor decizionale” din Kiev.
4.360 de kilometri pătraţi
Forţele ruse au avansat cu 4.360 km2 în Ucraina începând cu 24 februarie 2024, de aproape 22 de ori mai mult decât în timpul celui de-al doilea an de război (200 km2), potrivit analizei AFP a datelor furnizate de Institutul American pentru Studiul Războiului (ISW), din 16 februarie.
Aproape trei sferturi din teritoriul luat de ruşi se află în regiunea Doneţk (estul Ucrainei), unde trupele Moscovei au revendicat, pe 7 februarie 2025, capturarea oraşului Toreţk şi se află la porţile unui alt oraş minier important, Pokrovsk.
61 de miliarde de dolari
După luni de negocieri în Congres, un ajutor economic şi militar acordat Ucrainei de 61 de miliarde de dolari a fost votat în aprilie 2024 în Statele Unite. Între realegerea lui Donald Trump în noiembrie 2024 şi transferul puterii pe 20 ianuarie 2025, administraţia preşedintelui democrat Joe Biden a acţionat pentru a-şi accelera ajutorul. În special, a deblocat 20 de miliarde de dolari, cota sa dintr-un împrumut de 50 de miliarde promis de G7 şi care va fi finanţat din dobânda de la activele ruseşti îngheţate din cauza sancţiunilor internaţionale.
Donald Trump a spus recent că doreşte acces la resursele minerale strategice ucrainene în schimbul continuării ajutorului american pentru Kiev, propunere faţă de care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a părut iniţial să fie deschis.
Ulterior, după ce Trump a avansat cifre care, potrivit experţilor, nu păreau să aibă legătură cu realitatea, Zelenski a declarat că propunerea SUA pentru un acord privind minerale critice ale ţării sale este nedreaptă deoarece nu include garanţii de securitate, iar el nu doreşte ca Ucraina să devină un centru pentru materii prime.
