„Dacă lăsăm Ucraina în pace, dacă lăsăm Ucraina să piardă acest război, atunci Rusia va ameninţa cu siguranţă Moldova, România şi Polonia”, a avertizat săptămâna trecută preşedintele francez Emmanuel Macron.
Prin urmare, europenii caută o cale de ieşire şi îşi intensifică anunţurile în încercarea de a consolida arsenalul ucrainean, precum şi propria industrie de apărare, în condiţiile în care un ajutor american de peste 60 de miliarde de dolari este încă blocat în Congresul de la Washington.
La summitul european sunt mai multe idei pe masă. Cei 27 vor discuta un plan de utilizare a profiturilor excepţionale generate de activele ruseşti îngheţate în Europa la scurt timp după invazia Ucrainei, la 24 februarie 2022.
În ultimii doi ani, aceste active, evaluate la peste 200 de miliarde de euro în UE, au generat venituri pe care şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, le-a estimat la peste 3 miliarde de euro pe an.
Ideea este de a folosi cea mai mare parte a acestor venituri pentru a finanţa achiziţiile de arme pentru Kiev.
Sunt luate în considerare şi alte forme „inovatoare” de finanţare. Paisprezece ţări europene, printre care Franţa şi Germania, doresc ca Banca Europeană de Investiţii (BEI) să poată finanţa industria de apărare a UE, ceea ce nu este încă cazul la mai bine de şaizeci de ani de la crearea sa.
Dar timpul este esenţial: de câteva săptămâni, forţele ruseşti recâştigă iniţiativa pe câmpul de luptă împotriva ucrainenilor care duc lipsă de muniţii şi arme.
Rusia, la rândul său, a primit sute de mii de obuze din Coreea de Nord. „Vara va fi decisivă” pentru Ucraina, a avertizat marţi Josep Borrell.