Schimbare majoră de scenariu pe scena politică din România. Eugen Tomac, premierul desemnat, și-a depus mandatul în această dimineață, chiar în ziua în …
Actualizat acum 6 ore
Țările din Uniunea Europeană s-au pus de acord joi asupra unui nou pachet de sancțiuni „cuprinzătoare și puternice” împotriva Rusiei, menite mai ales să blocheze căile de ocolire a celor deja existente.
Noile sancțiuni, aprobate luni de miniștrii de externe la o ședință ținută la Luxemburg, vizează printre altele transbordarea gazelor naturale lichefiate rusești (LNG) în porturile europene.
Al 14-lea pachet de sancțiuni ar fi trebuit să fie aprobat încă la începutul lunii curente, înaintea summitului de pace pentru Ucraina din Elveția, dar țările membre nu s-au putut pune de acord asupra unor aspecte ale sancțiunilor.
Potrivit radioului public cehesc, prima care a avut obiecții a fost Ungaria (pentru că sancțiunile sunt prea dure), apoi balticii (pentru că nu sunt destul de dure), iar în cele din urmă a rămas în opoziție doar Germania.
Comisia Europeană nu a pus pe masa discuțiilor o interzicere totală a importului de gaze rusești lichefiate inclusiv pentru că sunt țări membre ca Belgia, Franța și Spania care îl importă în cantități mari.
Până la urmă, este interzisă doar trecerea LNG-ului rusesc dintr-o navă în alta în vreun port din UE. Astfel, se spune în decizia Consiliului European, de luni, „se vor micșora substanțial veniturile Rusiei din vânzarea și transportul LNG”.
Chiar dacă gazele lichefiate rusești alcătuiau în 2023 doar cinci procente din consumul de gaze din UE, vânzarea acestor cantități tot a adus Kremlinului cam 8 miliarde de euro, potrivit site-ului Politico. Noile sancțiuni vor lichida însă doar un sfert din acest câștig, pentru că nu cuprind o interdicție totală a importului în UE.
