Vladimir Putin speculează din nou pe seama teritoriilor istorice din Ucraina, invocând România, Polonia și Ungaria

Adrian Sirbu

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a lansat noi declarații revizioniste cu privire la integritatea teritorială a Ucrainei. În cadrul unei întâlniri cu militari ai marinei ruse, liderul de la Kremlin a afirmat că Ucraina își va pierde regiunile vestice, făcând trimitere la pământuri care au aparținut în trecut României, Poloniei și Ungariei, transmite agenția de presă TASS.

Sunt convins că, mai devreme sau mai târziu, Ucraina va pierde aceste teritorii din vest […]. Poate că nu se va întâmpla mâine sau poimâine. Poate dura un an, doi ani, 10 ani sau 15 ani, dar istoria va pune în cele din urmă lucrurile la locul lor”, a declarat Vladimir Putin.

Liderul rus a adăugat că Rusia ar fi fost „singurul garant al integrității teritoriale a Ucrainei”, acuzând totodată Kievul că a ales să considere Moscova drept inamic.

Teritoriile istorice românești aflate astăzi în componența Ucrainei — cum ar fi Nordul Bucovinei, Ținutul Herța, Sudul Basarabiei (Bugeacul) și Insula Șerpilor — au fost anexate de Uniunea Sovietică în 1940 în urma ultimatumului bazat pe Pactul Ribbentrop-Molotov, iar după 1991 au rămas părți ale statului ucrainean.

De altfel, garanțiile teritoriale la care face trimitere Putin au fost încălcate chiar de Federația Rusă, care a semnat în 1994 Memorandul de la Budapesta prin care se angaja să respecte independența, suveranitatea și frontierele existente ale Ucrainei.

Totodată, relațiile dintre vecinii occidentali ai Ucrainei și Kiev sunt reglementate strict de dreptul internațional. În 1997, România și Ucraina au semnat Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare, prin care ambele state au recunoscut reciproc inviolabilitatea frontierelor existente și s-au angajat să nu formuleze pretenții teritoriale. Dispute ulterioare, precum cea privind delimitarea platoului continental din jurul Insulei Șerpilor, au fost soluționate pe cale pașnică la Curtea Internațională de Justiție de la Haga în 2009.