Zelenski ar fi propus renunțarea temporară la aderarea Ucrainei la NATO, în schimbul unor garanții de securitate – Reuters
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, ar fi propus renunțarea la aspirațiile de aderare la NATO în cadrul unor negocieri desfășurate la Berlin, pe 14 decembrie, cu emisari americani, în încercarea de a pune capăt războiului cu Rusia, relatează Reuters. Discuțiile, care au durat peste cinci ore, urmează să continue luni, 15 decembrie.
Potrivit emisarului președintelui SUA, Donald Trump, Steve Witkoff, întâlnirea dintre acesta, Jared Kushner și liderul ucrainean s-a încheiat cu „progrese semnificative”, fără a fi oferite însă detalii suplimentare. Consilierul lui Zelenski, Dmitri Litvin, a precizat că președintele ucrainean va comenta oficial negocierile după finalizarea lor, menționând că, în prezent, sunt analizate proiecte de documente.
„Discuțiile au durat mai mult de cinci ore și s-au încheiat astăzi cu un acord de reluare mâine dimineață”, a declarat Litvin jurnaliștilor, într-un mesaj transmis pe WhatsApp.
Reuters notează că, înainte de negocieri, Zelenski ar fi propus renunțarea la aderarea Ucrainei la NATO în schimbul unor garanții de securitate din partea Occidentului. Un asemenea pas ar reprezenta o schimbare majoră de poziție pentru Kiev și ar corespunde uneia dintre cerințele Moscovei, însă autoritățile ucrainene continuă să respingă orice cedare de teritorii către Rusia.
Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, Steve Witkoff a scris că „reprezentanții au purtat discuții profunde asupra unui plan de pace în 20 de puncte, programelor economice și altor chestiuni”, adăugând că părțile se vor întâlni din nou luni dimineață.
Surse Reuters susțin că negocierile au fost găzduite de cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, care a susținut un scurt discurs înainte de a părăsi sala. De asemenea, alți lideri europeni sunt așteptați la Berlin pe 15 decembrie pentru consultări.
Într-o reacție transmisă jurnaliștilor, Zelenski a subliniat că obiectivul inițial al Ucrainei a fost aderarea la NATO, considerată „o garanție reală de securitate”, însă a recunoscut lipsa de sprijin din partea unor parteneri occidentali. În acest context, liderul ucrainean a menționat posibilitatea unor garanții bilaterale de securitate din partea SUA, similare articolului 5 al NATO, precum și garanții din partea statelor europene și a altor țări precum Canada și Japonia, insistând că acestea trebuie să fie obligatorii din punct de vedere juridic.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat într-un interviu pentru ZDF că este „un semn bun” faptul că Donald Trump și-a trimis emisarii la negocieri, deși a recunoscut că situația nu este una ideală. Referindu-se la propunerea Ucrainei privind renunțarea la NATO în schimbul garanțiilor de securitate, Pistorius a amintit experiența negativă a Kievului din 1994, când Ucraina a renunțat la arsenalul nuclear în schimbul unor garanții care nu au prevenit agresiunea rusă.
„Rămâne de văzut cât de concretă este această declarație a lui Zelenski și ce condiții prealabile vor fi necesare, inclusiv în privința teritoriilor și a angajamentelor Rusiei”, a afirmat ministrul, adăugând că garanțiile de securitate fără o implicare substanțială a SUA „nu vor avea o mare valoare”.
În paralel, Marea Britanie, Franța și Germania lucrează la îmbunătățirea unor propuneri americane prezentate luna trecută, care ar include concesii teritoriale, renunțarea la ambițiile de aderare la NATO și limitarea capacităților militare ale Ucrainei. Aliații europeni au descris momentul drept „critic” pentru viitorul țării și analizează posibilitatea utilizării activelor rusești înghețate pentru finanțarea bugetului militar și civil al Kievului.
Anterior, The Wall Street Journal a scris că negocierile dintre Ucraina și partenerii săi occidentali s-au transformat într-o confruntare politică, pe fondul presiunilor exercitate de administrația SUA pentru acceptarea unui acord de pace cu Rusia până la sfârșitul anului.
La rândul său, Zelenski a vorbit despre cerințe pe care le consideră „nedrepte”, afirmând că Rusia încearcă să ocupe estul Ucrainei pe cale „diplomatico-politică”.
„O opțiune corectă ar fi să rămânem acolo unde suntem și să instituim un armistițiu, după care să încercăm soluționarea diplomatică a problemelor. Rusia nu acceptă acest lucru și cere retragerea noastră din Donbas”, a declarat președintele ucrainean.
