(INTERVIU) Implicarea de azi, viitorul de mâine

Bună, Olivia! Pentru început, spune-ne un lucru despre tine, pe care nu-l cunoaște foartă multă lume ?

Salutare. Țin, în primul rând, să vă mulțumesc pentru provocarea de a fi și eu la rândul meu intervievată de echipa Liber TV. Probabil, puțini știu că până la vârsta de 11-12 ani am fost un copil foarte timid și rușinos, lucru ce s-a schimbat (zâmbind) considerabil peste ani.

Se observă că ești o persoană activă, ai fost așa dintotdeauna? Când a apărut, mai exact, dorința asta de implicare? A fost aceasta generată de ceva sau poate cineva?

Am început să fiu mai activă pe plan social din clasa a 9-a. Atunci pentru prima dată am participat la Concursul Național „Scrisoare mamei” și am fost premianta locului 3 la categoria limba română, etapa gimnazială. Ulterior, am început să activez în calitate de voluntar în cadrul Euroclub-ului Colegiului Pedagogic „Alexei Mateevici”. Aici tind să aduc mari mulțumiri mamei mele care a fost întotdeauna alături de mine și mi-a sugerat să mă implic în diverse activități socio-culturale.

.

Ce ai simțit când ai avut prima activitate legată de voluntariat?

Prima mea activitate în calitate de voluntar a trezit în mine responsabilitate, spirit civic și nu în ultimul rând satisfacție morală, știind că pot contribui la fericirea altor oameni mai triști ca mine.

Mulți oameni sunt adepți ai ideii că, dacă faci ceva, trebuie să și primești ceva în schimb. Presupun că ipoteza asta nu e valabilă și-n voluntariat. Așadar, ce îți produce cea mai mare satisfacție atunci când ești implicată în ceva?

Țin să te contrazic. Voluntariatul este, de fapt, „domeniul” care răsplătește direct proporțional aportul tău în ceea ce te dedici. Mie personal, îmi crează o deosebită plăcere lucrul în echipă. Astfel, ajung să cunosc temperamentul oamenilor, felul lor de a gândi și percepe anumite viziuni și desigur nimic mai presus decât satisfacția ce o primești în momentul în care vezi roadele muncii voastre împreună.

Ești activă în mai multe domenii. Ce semnifică fiecare din aceste activități pentru tine?

Se spune că acasă nu este un loc, ci un sentiment. Ei bine, Eco FM este casa mea,  mai mult decât un studio de înregistrări sau un pupitru cu câteva microfoane, pentru că aici am fost eu: autentică, fericită, tristă, melancolică împlinită sau nebunatică. Aici am crescut din punct de vedere profesional, dar și personal.

Cât despre asociația în care activez, „Serviciu pentru Pace”, aici sunt oamenii cu care mă simt cel mai bine, care mă motivează să fiu mai bună și aici se nasc proiectele de care tind să am grijă ca de copiii mei și sigur că rezultatele sunt pe măsura așteptărilor noastre.

Ești elevă, ulterior, absolventă de liceu. Cât de importantă crezi că e implicarea tinerilor în activități de voluntariat? Poate fi liceul un impediment în acest parcurs? Cât de mult este apreciat faptul că ești implicată în activități ce nu vizează neapărat latura academică?

Implicarea tinerilor în activitățile de voluntariat este primordială, din moment ce oferă posibilitatea dezvoltării spiritului de echipă, sporește încrederea în sine, promovează organizarea eficientă a timpului liber și disponibilitatea de a-ți creea și urma obiectivele proprii. În Spiru Haret, mai mult de 60% din elevi sunt implicați în domeniul voluntariatului nu doar în interior, ci și în afara acestuia. Fiecare idee este ascultată, analizată și apoi materializată cu susținerea totală a Domnului Director, Victor Ambroci.

După tine, există o vârstă prielnică sau neprielnică pentru a fi voluntar?

Consider că toți putem să ne implicăm în domeniul voluntariatului, dar desigur că trebuie să se țină cont și de complexitatea sau dificultatea task-urilor ce sunt propuse spre realizare în raport cu abilitățile și vârsta voluntarului.

Știm că ai o soră mai mică, încerci să-i insufli cumva acest spirit de implicare și ei?

Sigur că încerc să o implic și pe ea în activitățile mele. Ea vine mereu cu întrebări în legătură cu proiectele sau activitățile noastre. În viitorul apropiat poate voi încerca deja să o includ ca voluntar în „Serviciu pentru Pace”.

Având în vedere că activitățile tale se rotesc în jurul Jurnalismului și al PR-ul, viitorul tău profesional ar putea să se regăsească în unul dintre aceste domenii?

Domeniul jurnalismului m-a ajutat să capăt încredere în forțele proprii și să îmi stăpânesc emoțiile în timpul unui discurs public, dar pentru viitorul meu profesional voi alege management-ul, marketing-ul sau psihologia.

Când nu faci voluntariat cu ce obișnuiești să-ți ocupi timpul?

Am o pasiune aparte pentru cărți, iar când nu citesc, de obicei, cos lucrări cu biser.

Care a fost cea mai nebună, dar, în același timp, frumoasă experiență trăită până acum?

Cea mai frumoasă experiență din viața mea și totdată cea mai nebună continui să o trăiesc: radio-ul. Totul a început de la un „De ce nu?” și este alimentată zilnic cu împlinirea mea spirituală și adrenalina care simt de fiecare dată când sunt în fața microfonului. Totodată, țin să mulțumesc celor care au contribuit  tot ceea ce sunt și stiu astăzi: domnul Alex Nistiriuc și Veaceslav Tutunaru, directorii și mentorii mei.

Cum influențează activitățile pe care le ai personalitatea ta? Te-au schimbat, mobilizat, maturizat?

Activitățile pe care le am mi-au permis, mai intâi de toate, să mă descopăr, să văd cât de frumoasă poate fi viața atunci când faci ce-ți place și da, m-au maturizat mult. Succesele, dar și insuccesele mi-au arătat unde mai am de lucrat, dar și la ce mă descurc cel mai bine.

Ce motivează cel mai mult, după tine, experiența sau rezultatul?

Nu avem mereu rezultatele dorite, dar acest lucru este absolut firesc și natural. Experiența este cea care disciplinează eul nostru și generează noi idei și forțe pentru a atinge culmile succesului.

Ce ar trebui să se întâmple în Republica Moldova, așa încât să avem mai mulți tineri dornici de implicare?

În primul rând, ar trebui să cunoaștem în mod real care sunt problemele cu care se confruntă aceștia pentru a le ști necesitățile și astfel să deschidem noi orizonturi prin proiecte ce ar aduce soluții concrete cu perspectivă de viitor.

Crezi că șansele vin singure sau le creăm noi?

Șansele le creăm noi singuri, perseverând continuu și progresând în domeniul ales. Pentru aceasta, este nevoie de scopuri mari și obiective clare.

Cât de mult te influențează oamenii pe care-i cunoști prin intermediul voluntariatului?

De multe ori oamenii care îi cunosc prin intermediul voluntariatului îmi devin prieteni buni sau măcar reușim să păstrăm legătura în timp. Nu știu dacă ar putea fi numită influență, dar ajungem să ne cunoaștem și să colaborăm în continuare.

Ce reprezintă oamenii din viața ta pentru tine, binecuvântări sau lecții? Ce tinzi să fii tu pentru ei?

Oamenii care sunt în viața mea sunt binecuvântări, din simplul fapt că sunt alături zi de zi, indiferent de situație, problemă, oră sau circumstanțe. Ei îmi colorează și dau gust zilelor din viața mea, iar pentru asta le mulțumesc din inimă!

ÎI MULȚUMIM OLIVIEI PENTRU INTERVIUL INSPIRAT ȘI ÎI DORIM SĂ AIBĂ MEREU LA EA CLARITATEA PROPRIILOR DORINȚE ȘI SCOPURI!