Codul Electoral, modificat: Membrii Partidului Șor învinuiți sau bănuiți de infracțiuni nu vor putea candida, totuși, la alegeri
După ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțională prevederea care interzicea membrilor fostului Partid „Șor” să candideze la alegeri pe o perioadă de până la 5 ani, astăzi Comisia pentru Situații Excepționale a stabilit mai multe criterii de individualizare a restricțiilor dreptului de a fi ales pentru membrii partidelor declarate neconstituționale. La modul practic, restricțiile de a candida la alegerile locale din 5 noiembrie se vor referi la persoanele cu statut de învinuit, bănuit sau inculpat de săvârșirea infracțiunilor.
Potrivit deciziei Comisiei pentru Situații Excepționale, nu vor fi admise să candideze la alegerile din 5 noiembrie 2023 persoanele cu statut de învinuit, bănuit sau inculpat de săvârșirea infracțiunilor care au fost menționate ca argument de Curte la declararea neconstituționalității partidului, au realizat nemijlocit acțiuni care au constituit argumente reținute în hotărârea Curții Constituționale de declarare a neconstituționalității partidului, au fost excluse din scrutinul electoral anterior ca urmare a încălcării principiului finanțării ilegale comise în mod intenționat sau au fost incluse în sancțiunile internaționale reținute în cuprinsul hotărârii Curții.
Deputata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Olesea Stamate, președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, a spus că „numărul potențial al persoanelor care cad sub aceste restricții este unul mult mai mic decât numărul persoanelor care ar fi căzut sub restricțiile anterioare”. „Vorbim aproximativ de 60-70 de persoane”, a precizat Stamate.
Potrivit președintelui Parlamentului, Igor Grosu, Inspectoratul General al Poliției, Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Informații și Securitate și Procuratura Generală vor prezenta informația cu privire la aceste persoane, iar Comisia Electorala Centrală va întomi lista nominală a persoanelor ce nu pot fi înregistrate în calitate de concurenți electorali.
„Astfel, în lege vor fi stabilite criteriile de individualizare și posibilitatea contestării deciziilor administrative, așa cum rezultă din hotărârea Curții și din jurisprudența CtEDO. În primul rând, vor fi stabilite criteriile de individualizare a restricțiilor dreptului de a fi ales. Acestea se vor referi în principal la aspectele care rezultă expres din hotărârea Curții Constituționale de declarare a neconstituționalității Partidului Politic Șor”, a declarat Igor Grosu.
Igor Grosu a menționat de altfel că aceste reglementări sunt au intrat deja în vigoare prin decizia Comisiei Situații Excepționale din 4 octombrie.
„Ca să fie clar, grupările criminale organizate nu sunt compatibile cu democrația. Curtea Constituțională a spus asta foarte clar atunci când a declarat gruparea criminală Șor în afara constituționalității. Grupările criminale atentează la securitatea națională și la procesul unor alegeri libere și corecte. Parlamentul are obligația de a opera modificări în Codul Electoral care să fie în acord cu constatările Curții și jurisprudenței CEDO”, a mai menționat Grosu într-un briefing matinal.
Marți, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional articolul din Codul Electoral, care stabilește că nu pot fi alese persoanele care la data pronunțării hotărârii privind declararea neconstituționalității unui partid politic dețineau calitatea de membru al organului executiv al partidului politic declarat neconstituțional, precum și persoanele care ocupau funcții elective din partea partidului politic declarat neconstituțional, pe o perioadă de 5 ani de la data pronunțării hotărârii Curții.
În luna iunie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional Partidul „Șor”, iar ulterior parlamentul a votat modificări legislative care le interzic persoanelor din conducerea partidelor declarate neconstituționale și celor care dețin funcții elective să candideze la alegeri pe un termen de 5 ani.
