Cum înfăptuim Unirea? Un expert din România prezintă foia de parcurs a Unirii Republicii Moldova cu România

Redacția Liber TV

Coordonatorul Departamentului de Analize Economice al Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN), Petrişor Peiu, susţine că unirea României cu Republica Moldova „poate şi trebuie inclusă în toate scenariile de viitor ca o opţiune, validată prin modele şi calcule de susţinere financiară”.

Expertul în economie susţine că pentru unire este nevoie de un Minister al Reunificării, după modelul celui din Coreea de Sud.

„Acest minister poate oricând să fie un model şi un început şi pentru noi, în sensul în care se poate crea, la Guvern sau la Preşedinţie, un departament sau o agenţie pentru problematica asociată Republicii Moldova, cu două obiective majore: coordonarea asistenţei financiare (finanţare de proiecte, ajutor de dezvoltare şi ajutor umanitar) acordată Republicii Moldova; elaborarea de modele exhaustive, precum şi de ghiduri practice de realizare a Reunificării”, a explicat Petrişor Peiu, într-un articol publicat de ziare.com.

O a doua etapă ar viza asumarea de către clasa politică românească a principiilor Reunificării, prin următorii paşi:

a) realizarea „reunificării dintr-o bucată”;

b) intrarea Republicii Moldova sub jurisdicţia integrală a României, implicit aderarea automată la NATO şi UE;

c) validarea parlamentară atât la Chişinău, cât şi la Bucureşti, şi convocarea unui Parlament al României reîntregite; stabilirea capitalei la Bucureşti;

d) înglobarea tuturor minorităţilor naţionale şi integrarea lor după modelul de succes parcurs de minoritatea maghiară;

f) salarii pentru funcţionarii publici din Republica Moldova la nivelul celor din România încă din prima zi după Reunire;

g) pensiile din Republica Moldova la nivelul celor din România încă din prima zi după Reunire şi renunţarea la principiul contributivităţii pensiilor din teritoriul actualei Republici Moldova pentru o perioadă de 20 ani;

h) dreptul companiilor de utilităţi şi al operatorilor reglementaţi/licenţiaţi de pe cele două maluri ale Prutului de a opera liber pe teritoriul reîntregit;

i) valabilitatea tratatelor internaţionale se va menţine şi pentru România reîntregită;

j) unificarea instituţiilor naţionale de tip Curtea Constituţională, Consiliul Concurenţei, ANRE, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Casa Naţionala de Pensii etc. şi modificarea organismelor de conducere după principiul proporţionalităţii (cinci şesimi pentru actuala Românie şi o şesime pentru actuala Republica Moldova);

k) garantarea, pentru o perioadă de 20 ani, a unei reprezentări proporţionale în noul Guvern (o şesime) pentru românii din actuala Republica Moldova; garantarea scrutinului parlamentar proporţional pentru o perioadă de minim 20 ani;

l) garantarea alocării a cel puţin o şesime din fondurile structurale europene puse la dispoziţia României pentru infrastructura şi proiectele de dezvoltare de pe teritoriul actualei Republici Moldova;

m) garantarea alocării, pentru o perioadă de minim 25 ani, a cel puţin o şesime din fondurile de investiţii la nivel naţional pentru proiectele de pe teritoriul actualei Republici Moldova;

n) crearea unui fond de investiţii, în valoare de minim 2% din PIB, pentru o perioadă de minim 25 ani, destinat atenuării diferenţelor de dezvoltare dintre teritoriul din stânga, respectiv dreapta Prutului;

o) unitatea administrativ-teritorială de bază pentru teritoriul actualei Republici Moldova va deveni judeţul, conform legislaţiei româneşti în vigoare.

În privinţa chestiunii transnistrene, unul dintre punctele sensibile ale proiectului unionist, Petrişor Peiu consideră că aceasta ”se poate aborda direct într-un dialog tripartit Bucureşti-Moscova-Chişinău, prin renunţarea la înşelătorul format 5+2 şi trecerea la formatul 2+1, singurul acoperit de realitate”.

În opinia sa, ‘‘nu trebuie exclus niciun instrument de soluţionare, putând fi luat în calcul inclusiv schimbul de populaţii, pentru România reîntregită fiind vorba (în acest caz) de finanţarea preluării responsabilităţii pentru aproximativ 100.000 – 120.000 persoane, care ar putea fi relocate din Transnistria în Basarabia, unde în prezent preţul proprietăţilor, cel puţin în mediul rural, este rezonabil, dacă nu chiar derizoriu, pe alocuri, cu costuri induse de aproximativ 500 milioane de dolari”.

 

Îți place ce citești? Contribuie la dezvoltarea platformei cu o donație:

Donație unică
Cotizație lunară

Republica Moldova

Beneficiar: AO „UNIREA - Onoare, Demnitate și Patrie”

MDL: MD75VI022240300000083MDL

USD: MD16VI022240300000068USD

EUR: MD25VI022240300000063EUR

RON: MD60VI022240300000011RON

SWIFT: VICBMD2X416

România

Beneficiar: Vlad Bilețchi IBAN: RO05INGB0000999908458154 SWIFT: INGBROBU

Beneficiar: Vlad Bilețchi IBAN: RO41RNCB0685154653320001 SWIFT: RNCBROBU