Domnica Manole cere peste 2 milioane de lei în urma demiterii din funcția de judecător: CSM acceptă parțial solicitările

Adrian Sirbu

Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, solicită achitarea unor compensații financiare de peste 2 milioane de lei pentru perioada 2017–2019, invocând că a fost demisă ilegal din funcția de judecător. Potrivit cererii înaintate Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și Curții de Apel Chișinău, Manole cere achitarea salariului neplătit, a unei indemnizații unice de concediere, dar și compensarea pierderilor cauzate de inflație.

Solicitarea a fost făcută în baza unei decizii irevocabile a Curții Supreme de Justiție (CSJ) din 20 decembrie 2024, care a anulat actul de concediere a Domnicăi Manole, în urma unei hotărâri a Curții Europene pentru Drepturile Omului (CtEDO). La 21 martie 2025, CSJ a respins cererea de repunere în funcție, indicând că Manole trebuie să urmeze procedurile administrative pentru revendicarea drepturilor salariale.

În cererea sa, Manole a solicitat:

  • 676.380 lei cu titlu de salariu neplătit pentru perioada iulie 2017 – august 2019;
  • 384.250 lei cu titlu de indemnizație unică de concediere;
  • 585.288 lei drept compensație pentru rata inflației aplicată sumelor respective.

Curtea de Apel Centru a admis parțial cererea pe 31 martie 2025 și a solicitat CSM alocarea fondurilor necesare pentru achitarea salariului și a indemnizației unice, conform normelor în vigoare. Suma totală acceptată: 1.060.630 lei.

În ședința CSM de astăzi, membrii Consiliului au aprobat doar această parte a cererii, respingând solicitarea privind despăgubirile pentru inflație. Argumentele avocatei Domnicăi Manole, Angela Popil, nu au convins plenul CSM, care a decis că prejudiciul invocat nu se justifică în baza prevederilor legale actuale.

Este o etapă importantă în restabilirea drepturilor doamnei Manole, dar considerăm că întreaga sumă solicitată era justificată, inclusiv ajustarea la inflație. Vom examina toate căile legale pentru a obține integral recunoașterea drepturilor acesteia”, a declarat avocata.

Dosarul rămâne în atenția opiniei publice, în contextul în care revizuirea cauzelor în baza hotărârilor CtEDO generează noi discuții despre responsabilitatea statului în cazurile de abuzuri administrative.