Fără raioane: Guvernul renunță la varianta cu 10 raioane și propune divizarea Republicii Moldova în trei regiuni
Cele 32 de raioane din Republica Moldova vor fi desființate și comasate în trei regiuni administrative – Nord, Centru și Sud. Noul concept al reformei administrativ-teritoriale de nivelul doi a fost prezentat de premierul Vasile Tofan și secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu. Inițiativa abandonează propunerea anterioară de reducere a numărului de raioane la 10 și își propune consolidarea primăriilor, reducerea birocrației și gestionarea eficientă a proiectelor de infrastructură regională.
Nord, Centru și Sud: Structura noilor regiuni
Modelul propus de Executiv este inspirat din practica altor state europene, precum Olanda și Lituania, având la bază regiunile de dezvoltare definite încă din 2006.
- Regiunea Nord: Va include 11 raioane și o populație de circa 514.000 de locuitori. Sediul administrativ va fi la Bălți.
- Regiunea Centru: Va reuni 13 raioane, având o populație de aproximativ 670.000 de locuitori. Sediul administrativ va fi la Chișinău.
- Regiunea Sud: Va fi formată din 7 raioane, cu o populație de circa 280.000 de locuitori. Sediul administrativ va fi stabilit la Cahul.
Municipiile Chișinău și Bălți nu vor face parte din noile regiuni, păstrându-și statutul actual de unități administrativ-teritoriale separate. Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia își menține statutul special, în timp ce raionul Taraclia urmează să fie reorganizat în municipiu de nivelul doi.
Premierul Vasile Tofan a subliniat că noile regiuni nu vor prelua din autoritatea primăriilor, ci vor interveni doar pentru coordonarea proiectelor mari de infrastructură care depășesc granițele unei singure localități (apă, drumuri, gestionarea deșeurilor).
Alegerile din 2027 și descentralizarea serviciilor
Actualele consilii raionale vor dispărea definitiv la scrutinul local din 2027. În cadrul acelorași alegeri, cetățenii își vor alege primarul și consilierii locali, dar vor primi și un buletin de vot pentru consiliul regional. Consilierii regionali aleși vor vota ulterior conducerea regiunii – președintele și vicepreședintele.
Odată cu desființarea raioanelor, patrimoniul și serviciile gestionate anterior la nivel raional (școli sportive, muzee, case de cultură, tabere) vor fi transferate în administrarea primăriilor din fostele reședințe de raion.
Bugetul celor 32 de raioane, care în 2025 s-a ridicat la aproximativ 9 miliarde de lei (direcționat în proporție de 77% către educație), va fi redistribuit direct către instituțiile și primăriile care vor prelua aceste competențe. Guvernul nu intenționează să colecteze taxe la nivel regional, vizând în schimb o viitoare descentralizare fiscală direct către primării.
292 de primării la finalul reformei
Obiectivul final al reformei administrativ-teritoriale este consolidarea primăriilor din țară. Până la 31 august, 561 de primării (63%) au parcurs procesul de amalgamare voluntară, iar în luna septembrie a fost inițiată faza obligatorie pentru restul localităților.
Dacă în prezent peste 87% dintre localități au mai puțin de 3.000 de locuitori, scopul Guvernului este reducerea numărului total de primării de la 892 la 292 după alegerile din 2027, garantând că nici o unitate administrativă nu va avea sub 3.000 de cetățeni.
