„Il Tempo”: Summitul Moldova-UE din 4 iulie, între oportunitate istorică și criticile față de populismul progresist al guvernării Sandu

Adrian Sirbu

Pe 4 iulie 2025, Chișinăul va găzdui primul summit oficial între Republica Moldova și Uniunea Europeană, un eveniment descris de autoritățile moldovene drept un moment istoric în parcursul european al țării. Președinta Maia Sandu va primi în capitala Moldovei lideri europeni de prim rang, printre care președintele Consiliului European António Costa și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen.

Cu toate acestea, vocea critică a lui George Guido Lombardi, președintele Republican Liberty Caucus Italy, a atras atenția într-un articol publicat de cotidianul italian Il Tempo. Acesta susține că, deși summitul este prezentat ca un pas important spre integrarea în UE, politicile promovate de actuala guvernare moldoveană ridică semne de întrebare cu privire la direcția reală în care se îndreaptă Republica Moldova.

Retorica președintei Sandu și a partidului său, PAS, se axează pe aderarea la UE ca obiectiv suprem, dar acțiunile lor indică un populism progresist care riscă să îndepărteze Moldova de la valorile autentice europene și să afecteze bunăstarea cetățenilor”, afirmă Lombardi.

Conform publicației italiene, Lombardi consideră că guvernarea de la Chișinău promovează o „viziune distorsionată” a valorilor europene, punând accent disproporționat pe teme precum drepturile comunității LGBTQIA+, în timp ce ignoră piloni fundamentali ai construcției europene – respectul pentru tradițiile creștine, identitățile naționale, economia de piață și dezvoltarea infrastructurii.

Printre acuzațiile aduse se numără și presiunile asupra Bisericii Ortodoxe Moldovenești.

Moldova rămâne cea mai săracă țară din Europa, cu o economie fragilă, infrastructură precară și o rată ridicată a șomajului. În loc să folosească sprijinul european pentru dezvoltare reală, autoritățile aleg o agendă ideologică fără efecte concrete pentru oameni”, mai notează oficialul conservator.

O altă temere exprimată este că Republica Moldova ar putea deveni un „laborator” al experimentelor sociale impuse de elitele de la Bruxelles, fără garanții reale privind aderarea. Lombardi avertizează și asupra posibilității ca autoritățile de la Chișinău să accepte politici sensibile, precum primirea migranților, în speranța unei apropieri de UE.

În concluzie, Lombardi face apel la o reorientare a Moldovei spre „valorile autentice europene”, axate pe progres economic, suveranitate națională și respect pentru tradiție:

Pentru ca Moldova să devină cu adevărat parte a Europei, guvernarea trebuie să abandoneze populismul ideologic și să demonstreze angajament față de ceea ce contează cu adevărat: combaterea sărăciei, dezvoltarea infrastructurii și respectarea identității poporului moldovean.”