Românii de pretutindeni sărbătoresc pe 1 Decembrie Ziua Națională a României. Această dată, stabilită printr-o lege promulgată în 1990, marchează un moment important din istoria Țării, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, în 1918.
Pe 1 Decembrie românii de pretutindeni celebrează Ziua Națională a României, un moment încărcat de istorie și însemnătate. Data marchează Marea Unire de la 1918. Evenimentul a avut loc la Alba Iulia, unde Marea Adunare Națională a votat în unanimitate unirea necondiționată a Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.
Decizia unirii Transilvaniei a venit într-un context istoric complex. În 1918, Basarabia a fost prima provincie care a decis unirea cu România, pe 27 martie, urmată de Bucovina, la 28 noiembrie. În aceeași linie, pe 1 decembrie, delegații românilor din Transilvania, Crișana, Banat și Maramureș au votat unirea, subliniind dorința de autonomie locală, egalitate între naționalități și respectarea drepturilor religioase.
Hotărârea de la Alba Iulia a fost urmată de acțiuni rapide. Pe 11 decembrie 1918, Guvernul României a ratificat unirea, iar regele Ferdinand a promulgat decretul prin care actul unirii devenea oficial. Recunoașterea internațională a acestui proces a venit prin Tratatul de la Trianon, semnat pe 4 iunie 1920, și alte acorduri internaționale.
1 Decembrie a fost stabilită ca Zi Națională a României după Revoluția din 1989, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990. Legea prevede că această zi este sărbătoare publică și zi liberă pentru toți angajații din țară. Alegerea acestei date subliniază importanța actului unirii și semnificația sa pentru unitatea națională.
În trecut, România a avut alte Zile Naționale, fiecare legată de momente istorice semnificative.
• 10 mai (1866–1947): Aceasta era ziua în care prințul Carol I a depus jurământul ca domnitor al României. Ulterior, tot pe 10 mai, România și-a proclamat independența în 1877, iar în 1881, Carol I a fost încoronat ca rege. Din 2015, această zi a redevenit sărbătoare națională.
• 23 august (1948–1989): În perioada comunistă, 23 august, a fost Ziua Națională, marcând momentul din 1944 în care România a întors armele împotriva Germaniei naziste. Această zi simboliza, în viziunea regimului, începutul „revoluției populare”.
Ziua Națională a României, sărbătorită pe 1 Decembrie, reprezintă un moment de mare importanță istorică pentru români. Aceasta marchează Marea Unire de la 1918, când toate provinciile istorice românești s-au unit într-un singur stat. Evenimentele organizate cu această ocazie reflectă atât respectul pentru trecut, cât și mândria națională.
Ceremoniile includ parade militare impresionante, desfășurate în orașe precum București și Alba Iulia, unde participă forțe ale armatei și diverse instituții ale statului. În cadrul acestor manifestări sunt depuse coroane de flori la monumentele eroilor, iar slujbele religioase de tip „Te Deum” aduc omagiu celor care au luptat pentru unitatea națională.
Pe lângă aspectele solemne, Ziua Națională este și o sărbătoare populară, adesea asociată cu spectacole de muzică tradițională și târguri cu bunătăți. Această zi este prilej de a savura preparate tradiționale, cum ar fi fasolea cu cârnați, sarmalele și cârnații, alături de vin fiert sau țuică. Atmosfera festivă unește comunitățile din toată țara.
