Mihai Ghimpu, la 35 de ani de la Podul de Flori: „Suntem același Neam, iar Țara noastră e România”
Liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a rememorat astăzi, într-o postare emoționantă, evenimentul istoric de la 6 mai 1990 – Podul de Flori, când zeci de mii de români de pe ambele maluri ale Prutului s-au întâlnit după decenii de separare impusă de ocupația sovietică. Se împlinesc 35 de ani de la acea zi simbolică în care granița a fost deschisă temporar, permițând românilor despărțiți de istorie să se regăsească și să se îmbrățișeze.
„Chiar dacă își mai zic moldoveni, ardeleni, olteni, maramureșeni, bănățeni, dobrogeni, bucovineni etc., ei sunt români, fac parte din același Neam și Țara lor e România”, a scris Ghimpu, subliniind unitatea identitară a românilor de pe ambele maluri ale Prutului.
Fostul președinte al Parlamentului și participant direct la organizarea evenimentului, în calitate de responsabil din partea Frontului Popular la Ungheni, a povestit un episod mai puțin cunoscut, legat de criza de apă în ziua respectivă. Ghimpu a intervenit personal pentru ca ministrul comerțului de atunci, Valeriu Bobuțac, să permită vânzarea de apă și cu lei românești, întrucât participanții de peste Prut nu aveau ruble.
„Iată cum leul românesc a potolit setea oamenilor. Și tot atunci, simbolic, a trecut Prutul și leul românesc de astăzi”, scrie Ghimpu, întrebând retoric când va circula definitiv moneda românească și în Republica Moldova, „așa cum circulăm noi, românii”.
El și-a exprimat regretul că nu a solicitat la timp arhivele video ale regizorului Valeriu Gagiu, care a filmat momentele de la Podul de Flori, și a lansat un apel către cei care cunosc soarta acelor materiale. Un detaliu emoționant a fost menționat spre finalul postării: prima ființă care a trecut Prutul în acea zi nu a fost un om, ci o căprioară, pe care Ghimpu o consideră un semn divin.
„Mai ziceți că prin necuvântătoare nu vorbește Dumnezeu!”, a încheiat liderul liberal mesajul său comemorativ.
Evenimentul din 6 mai 1990 rămâne un simbol al speranței și al unității naționale, readus în atenție de unul dintre martorii și participanții activi la acea pagină de istorie românească.
