Nosatîi confirmă: Proiectul privind starea de război îi vizează și pe moldovenii din diasporă. Ce obligații vor avea cetățenii aflați peste hotare
Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, confirmă că proiectul de lege privind starea de asediu și starea de război îi vizează pe toți cetățenii Republicii Moldova, inclusiv pe cei aflați peste hotare. Potrivit oficialului, în cazul declarării mobilizării, cetățenii care au statut de rezervist și sunt supuși obligațiilor militare ar putea fi chemați să revină în țară. Totodată, ministrul a recunoscut că instituția pe care o conduce ar fi trebuit să comunice mai bine despre prevederile proiectului, care a provocat un val de controverse în societate.
Declarațiile au fost făcute după ședința Guvernului, în contextul criticilor lansate de opoziție și al solicitărilor de retragere a inițiativei legislative.
Întrebat dacă proiectul îi vizează și pe moldovenii stabiliți peste hotare, Anatolie Nosatîi a răspuns că nu există nicio diferență între cetățenii aflați în Republica Moldova și cei din străinătate.
„Acest proiect vizează toți cetățenii Republicii Moldova. Noi nu divizăm societatea: pe cei din țară, peste hotare și multe alte posibilități de divizare a societății”, a declarat ministrul.
Referitor la categoriile de persoane care ar putea fi chemate din diasporă, Nosatîi a precizat că prevederile se referă la cetățenii care au obligații în domeniul apărării și dețin statut de rezervist.
„Vă rog frumos să studiați atent proiectul, să citiți cuvânt cu cuvânt, să vedeți că se referă la cetățenii care au obligația de a contribui la apărare, care au statut de rezervist și care pot fi chemați. Acolo așa scrie”, a afirmat oficialul.
Ce obligații ar putea avea cetățenii aflați peste hotare
Prevederile sunt incluse în articolul 20 din proiectul de lege, care stabilește obligațiile persoanelor fizice.
Potrivit documentului, cetățenii Republicii Moldova aflați în străinătate, care sunt supuși obligațiilor de mobilizare și au primit ordin de chemare sau au fost informați despre obligația de prezentare în urma declarării mobilizării, vor trebui să întreprindă măsurile necesare pentru a reveni în țară.
Aceștia vor fi obligați să se prezinte la locul și în termenul stabilite de autoritățile competente.
Totodată, proiectul prevede că cetățenii trebuie să se adreseze de urgență misiunilor diplomatice sau consulare ale Republicii Moldova din statele în care se află ori altor structuri competente desemnate și să acționeze conform dispozițiilor primite.
În nota de fundamentare a proiectului se precizează că aceste prevederi vizează inclusiv rezerviștii și cetățenii aflați peste hotare care sunt supuși obligațiilor de mobilizare.
Nosatîi recunoaște că Ministerul Apărării trebuia să comunice mai bine
Ministrul a fost întrebat și dacă instituția pe care o conduce a explicat suficient de clar prevederile proiectului, în condițiile în care președinta Maia Sandu a declarat anterior că Ministerul Apărării trebuia să comunice înainte ca informațiile să fie prezentate eronat de opoziție.
Anatolie Nosatîi a recunoscut că instituția ar fi putut gestiona mai bine comunicarea publică.
„Posibil a trebuit să comunicăm mai bine la acest subiect, fiindcă, da, este de interes național și a dat posibilitate de dezinformare la cei care doresc să nu reușim în acest domeniu”, a declarat ministrul.
Oficialul a precizat că documentul este încă la etapa de proiect și urmează să fie examinat de mai multe instituții, printre care ministerele, Președinția, Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate.
De asemenea, vor fi organizate consultări publice cu societatea civilă, iar documentul va putea fi modificat înainte de a ajunge pe agenda ședinței Guvernului și, ulterior, în Parlament.
Ce spune ministrul despre acuzațiile opoziției
Referindu-se la solicitările de retragere a proiectului, pe motiv că acesta ar provoca panică în societate, Nosatîi a declarat că inițiativa este rezultatul unei evaluări parlamentare și urmărește actualizarea cadrului juridic existent.
Ministrul a invocat Strategia Națională de Apărare, potrivit căreia principala amenințare la adresa securității Republicii Moldova vine din partea Federației Ruse și a interpușilor acesteia.
„Legea există din 2002, nu este o noutate, dar, pe parcursul anilor, a avut mai multe modificări, inclusiv în 2026, după ce starea de urgență a fost decuplată de această lege și a fost elaborată altă lege. Legea vine doar să îmbunătățească cadrul legal și să determine mai exact cine și ce responsabilități și obligațiuni are în caz de așa situație”, a explicat Anatolie Nosatîi.
Ministrul a respins și interpretările potrivit cărora proiectul i-ar permite președintei Maia Sandu să-și prelungească mandatul prin declararea stării de asediu în cazul unor amenințări hibride.
Acesta a calificat asemenea afirmații drept false și a recomandat criticilor să citească integral prevederile referitoare la războiul hibrid, unde, potrivit lui, este menționată condiția existenței unui caracter militar. Totodată, a admis că acest capitol ar putea fi detaliat suplimentar în procesul de avizare.
Proiectul a provocat controverse în societate
Inițiativa Ministerului Apărării a stârnit reacții critice din partea mai multor politicieni și reprezentanți ai opoziției.
Liderul PSRM, Igor Dodon, a cerut retragerea proiectului, susținând că acesta ar pregăti Republica Moldova de război, după scenariul ucrainean. La rândul său, deputatul Vasile Costiuc, liderul Partidului „Democrația Acasă”, a lansat o petiție prin care solicită retragerea documentului.
Printre motivele invocate se numără inclusiv prevederile referitoare la obligațiile cetățenilor aflați peste hotare, despre care autorii petiției susțin că ar exercita o presiune nejustificată asupra celor stabiliți în străinătate.
Premierul Vasile Tofan a îndemnat anterior la evitarea unei „isterii pe loc gol”, afirmând că fiecare stat are un asemenea cadru legal. Președinta Maia Sandu a atras însă atenția asupra necesității unei comunicări mai bune din partea Ministerului Apărării.
Pe 11 noiembrie, instituția a insistat că proiectul nu prevede aducerea forțată în țară a cetățenilor Republicii Moldova aflați peste hotare.
Proiectul a fost examinat de secretarii de stat ai Guvernului la 2 noiembrie. Dacă va fi aprobat de Executiv, votat de Parlament și promulgat de președinta Maia Sandu, noua lege ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.
