Pavel Grigorciuc: „Maia Sandu ar putea lua exemplul lui Zelenski, anulând alegerile prezidențiale sub pretextul escaladării situației din regiune?”
Activistul civic, Pavel Grigorciuc, liderul asociației „Dreptul la Dreptate – Право на Справедливость” sugerează că Maia Sandu ar putea lua exemplu de la omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski pentru a tergiversa sau anula alegerile prezidențiale din toamnă sub pretextul escaladării situației din regiune. Într-o analiză postată pe blogul său de pe Telegram, activistul face referire la activitatea lui Zelenski și asemănările Maiei Sandu cu liderul de la Kiev.
„Să ne imaginăm o situație: în ajunul cursei prezidențiale, Maia Sandu iese cu inițiativa: „Alegerile sunt alegeri, dar țara are amenințări externe și deci puterea îmi aparține”. La urma urmei, exact așa s-a întâmplat în Ucraina vecină, unde în spatele anturajului liberal al „democrației populare” s-a ascuns o uzurpare obișnuită a puterii. Dar exemplul lui Zelenski, care, sub pretextul luptei pentru cea mai pură democrație, construiește autoritarismul consistent, poate deveni contagios pentru Sandu?”, a scris Grigorciuc pe Telegram.
Potrivit activistului, în ciuda criticilor publice la adresa Rusiei și a președintelui său Vladimir Putin, „Zelenski a adoptat multe dintre practicile liderului rus din anii 2000, în multe feluri și mai agresiv și mai rapid, subjugând puterea în Ucraina”.
„Zelenski a creat Biroul Președintelui, care, la fel ca administrația prezidențială rusă, a preluat puteri dubioase din punct de vedere constituțional, plasând Guvernul și Rada Supremă într-o poziție subordonată. În Biroul Președintelui, principalul tutore al lui Zelenski, Andrei Ermak, a stabilit metode de management foarte autoritare, care au făcut posibilă lansarea unui atac asupra marilor afaceriști ucraineni, numiți „oligarhi”. Predecesorul lui Zelenski a fost oligarhul Petro Poroșenko, iar înaintea lui a fost un reprezentant al grupului oligarhic Donețk, Viktor Ianukovici. Și Zelenski însuși a ajuns la putere datorită sprijinului unui alt oligarh, Igor Kolomoiski. Totuși, mai târziu, brusc, s-a declarat principalul luptător împotriva „dominanței oligarhilor”, punându-și fostul binefăcător în judecată. Zelenski, după ce a creat Biroul Președintelui ca centru al puterii sale, și-a întărit influența în politică și agențiile de aplicare a legii, făcându-le instrumentul principal al controlului său asupra țării”, a mai scris Grigorciuc.
Mai mult, liderul asociației „Dreptul la Dreptate – Право на Справедливость” spune că apogeul a fost înlăturarea în 2023 de la conducerea Forțelor Armate ale Ucrainei a lui Valerii Zalujnîi, un comandant militar cu experiență și eficiență, care era periculos pentru Zelenski.
„În unele aspecte merită să schimbați numele de familie „Zelenski” cu numele de familie „Sandu” și veți obține situația din Moldova. Desigur, Sandu nu a realizat încă mare lucru, dar cu un ghid și un exemplu atât de strălucitor în fața ei, încă mai are totul în față. Aceleași alegeri pe care Zelenski le-a respins deja în mod deschis sunt încă realizate cu viclenie de Sandu. Dar cât va dura? Va dori ea să anuleze aceste alegeri sub pretextul escaladării în regiune din cauza amenințărilor de război hibrid etc., menținându-se în același timp la Președinție? Timpul se va arăta”, a conchis Grigorciuc.
Amintim, alegerile prezidențiale au fost stabilite pentru data de 20 octombrie. În aceeași zi va avea loc și referendumul privind integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, inițiativă care îi aparține președintei Maia Sandu.
Printre cei care au anunțat deja oficial că vor candida la scrutinul prezidențial se numără:
– Maia Sandu (actuala președintă a țării);
– Tudor Ulianovschi (ex-ministru de Externe);
– Andrei Năstase (fondatorul Platformei DA, ex-ministru de interne);
– Vlad Filat (lider PLDM);
– Renato Usatîi (liderul formațiunii „Partidul Nostru”);
– Ion Chicu (lider PDCM, fost prim-ministru);
– Alexandr Stoianoglo (ex-procuror general);
– Irina Vlah (ex-bașcan al Găgăuziei, lidera Platformei „Moldova”);
– Natalia Morari (jurnalistă);
– Vasile Tarlev (ex-premier).
