De Ultimă Oră

Veste bună! România și Bulgaria aderă complet la spațiul Schenghen de la 1 ianuarie 2025

Miniștrii de interne tocmai au adoptat o decizie de ridicare a controalelor la frontierele terestre interne cu și între Bulgaria și România începând cu …

Actualizat acum 7 ore

Proces penal împotriva jurnaliștilor CIJM pentru o anchetă de presă despre cum Vlad Filat și-a scăpat averile de confiscare

Ala Găină

Inspectoratul de Poliție Buiucani din Chișinău a pornit un proces penal împotriva Centrului de Investigații Jurnalistice și a jurnalistei Julieta Savițchi, autoarea anchetei jurnalistice „VLAD FILAT: Cum și-a scăpat averea de confiscare”, publicată la 18 februarie 2022, pe portalul Anticorupție.md. Ancheta arată că deși sentinţa de condamnare a fostului premier Vlad Filat prevedea şi confiscarea averii, inclusiv a imobilelor pe care fusese aplicat sechestru, acesta a reuşit, prin diferite scheme, să-şi păstreze cea mai mare parte din bunuri.  Jurnaliștii au dovedit că Filat a organizat şi a dirijat aceste scheme chiar în perioada în care era încarcerat, notează Anticorupție.md. 

Procesul penal a fost pornit în baza unei plângeri penale a avocatei Cristina Doagă, care este și amica fostului premier Vlad Filat, cei doi fiind surprinși ieșind dimneața din aceeași locuință. Amintim că Vlad Filat a amenințat jurnaliștii cu un proces de judecată atunci când i-au solicitat părerea privind modul în care și-a scăpat averea de la consfiscare. Autoarea plângerii penale a cerut organului de poliție ca jurnaliștii să fie cercetați penal pentru spargerea poștei electronice și să prezinte detalii despre sursele pe care le-au utilizat în investigația jurnalistică, mai ales în partea ce ține de corespondența dintre Vlad Filat și diferite persoane.

Juristul Centrului de Investigații Jurnalistice, Sergiu Bozianu, care a depus explicații la organul de poliție, a precizat că plângerea penală este cu tentă de răfuială, întrucât avocata lui Vlad Filat ar pretinde că jurnaliștii i-ar fi spart poșta electronică a clientului său și cere să fie cercetați penal.

„Păstrarea confidențialității surselor jurnalistice este foarte importantă pentru libertatea presei. Nu putem comunica sursa care ne-a oferit aceste informații decât în condițiile Legii presei, Legii cu privire la libertatea de exprimare și doar atunci când:

  1. dosarul penal vizează infracțiuni deosebit de grave sau excepțional de grave (legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen ce depăşeşte 12 ani);
  2. au fost epuizate toate posibilitățile de a identifica sursa de informare prin alte mijloace;
  3. divulgarea sursei este absolut necesară pentru urmărirea penală.

Este interesant că avocata Cristina Doagă s-a plâns că s-a violat dreptul la secretul corespondenței (care prevede o pedeapsă penală de privațiune de libertate de până la 3 ani, fiind o infracțiune ușoară), iar pe de altă parte nu contestă informațiile publicate în conformitate cu Legea cu privire la libertatea de exprimare”, spune Sergiu Bozianu.

Președinta Centrului de Investigații Jurnalistice, Cornelia Cozonac, susține că depunerea de plângeri penale împotriva jurnaliștilor de investigație nu este altceva decât un soi de hărțuire, presiune și răfuială, or Vlad Filat a amenințat jurnaliștii de la momentul documentării cu un proces de judecată, pe când încă nici nu știa ce va conține investigația.

„Protejarea surselor jurnalistice este un drept cert al jurnaliștilor. Acest drept este protejat și de Convenția Europeană privind Drepturile Omului, iar la Curtea Europeană privind Drepturile Omului sunt mai multe cauze în care jurnaliștilor li s-a protejat acest drept. CEDO a spus în mai multe cauze că protecția surselor jurnalistice este una dintre condițiile fundamentale ale libertății presei. Fără această protecție, sursele ar putea fi descurajate să ajute presa să informeze publicul despre chestiuni de interes public. În consecință, rolul vital de gardian public al presei ar putea fi subminat, iar capacitatea presei de a prezenta informații corecte şi demne de încredere ar putea fi afectată negativ. Cred că este descalificant pentru o avocată care nu cunoaște aceste drepturi”, precizează Cornelia Cozonac.

„Și pretenția că jurnaliștii ar fi spart poșta electronică a lui Vlad Filat și au divulgat detalii din corespondența privată mi se pare aberantă, pentru că, de regulă, subiecți ai corespondenței sunt cel puțin două persoane. Jurnaliștii au divulgat doar date ce confirmă dirijarea anumitor scheme prin care a fost ascunsă averea ce urma a fi confiscată în dosarul de corupție”, spune președinta CIJM.

Cornelia Cozonac a menționat că deși jurnaliștii au prezentat mai multe dovezi care deconspiră schemele utilizate de Vlad Filat pentru scoaterea de sub sechestru a mai multor proprietăți, care urmau a fi confiscate, fostul demnitar fiind condamnat pentru acte de corupție, procurorii nu au demarat nicio anchetă.

În acest sens, Centrul de Investigații Jurnalistice își rezervă dreptul să trimită investigația jurnalistică organelor procuraturii și să ceară investigarea dovezilor documentare prezentate în anchetă, iar faptele admise de Vlad Filat și avocata sa Cristina Doagă să fie cercetate sub aspect penal.