Republica Moldova se autopropune la președinția summitului ONU asupra climei de anul viitor
Republica Moldova s-a autopropus drept ţară candidată la preşedinţia summitului ONU asupra climei de anul viitor, în timp ce Serbia ia în considerare la rândul său preluarea acestui rol, transmite Reuters, care citează documente și persoane familiarizate cu această chestiune.
Propunerile celor două ţări sunt o încercare de a soluționa o dispută geopolitică care a lăsat summitul dedicat climei din 2024, COP29, fără gazdă. Discuţiile cu privire la ţara care va prelua locul actualei gazde a COP28, Emiratele Arabe Unite, au ajuns într-un impas fără precedent, statele din regiunea Europei de Est, care urmează să găzduiască următorul summit anual al ONU, nereuşind să ajungă la un acord asupra unui candidat.
Prin urmare, Republica Moldova s-a oferit să prezideze discuţiile, potrivit unei scrisori trimise de această ţară altor naţiuni din Europa de Est, care a fost consultată de Reuters.
Cu toate acestea, micuţa ţară fără ieşire la mare nu s-a oferit voluntară pentru găzduirea evenimentului de proporţii, au declarat surse familiarizate cu această chestiune. Sursele au precizat pentru Reuters că Serbia ar intenţiona să se autopropună atât pentru a găzdui, cât şi pentru a conduce COP29, însă nu a depus deocamdată o ofertă oficială în acest sens. Rămâne de văzut dacă oricare dintre aceste ţări va obţine aprobarea regională.
Conform liniilor directoare ale ONU, preşedinţia unei Conferinţe a Părţilor (COP) este realizată prin rotaţie între cinci regiuni ale lumii, rămânând la latitudinea ţărilor din zona respectivă să decidă în unanimitate cine va prelua conducerea summitului. Ministerul Mediului din Republica Moldova şi biroul preşedintelui Serbiei nu au răspuns la solicitările Reuters de a face comentarii.
Republica Moldova şi Serbia au depus fiecare cerere de aderare la Uniunea Europeană (UE). Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a denunţat invazia Rusiei în Ucraina, în timp ce Serbia este un aliat tradiţional al Rusiei.
Ţara care deţine preşedinţia COP joacă un rol cheie în orientarea discuţiilor purtate de cele aproape 200 de ţări prezente la negocierile anuale ale ONU privind clima şi, în general, o singură ţară îşi asumă atât preşedinţia, cât şi găzduirea summitului.
