România celebrează astăzi Ziua Independenței Naționale. Istoria completă a zilei de 10 Mai
România marchează astăzi Ziua Independenței Naționale, o dată încărcată de semnificație istorică ce reunește trei momente esențiale ale formării statului român modern: depunerea jurământului de către Carol I (1866), proclamarea Independenței (1877) și proclamarea Regatului (1881).
Potrivit inițiativei legislative depuse de parlamentari liberali și adoptate ulterior, revenirea la data de 10 Mai reprezintă „restabilirea adevărului istoric”. Între 1866 și 1947, această zi a fost sărbătorită ca Ziua Națională a României, înainte ca regimul comunist să o înlocuiască cu 23 August.
Data de 10 mai 1877 rămâne cea mai importantă. La 9/21 mai, în sesiunea extraordinară a Adunării Deputaților, Mihail Kogălniceanu a rostit istoricul discurs: „Suntem independenţi; suntem naţiune de sine stătătoare (…) noi suntem o naţiune liberă şi independentă”. Moțiunea a fost adoptată cu 79 de voturi pentru și două abțineri. A doua zi, Carol I a promulgat actul care dădea independenței putere de lege.
Independența a fost câștigată nu doar prin declarații, ci și pe câmpul de luptă. Armata română s-a distins în Războiul de Independență (1877-1878) la Grivița, Rahova, Opanez și Smârdan. Recunoașterea internațională a venit la Congresul de la Berlin din 1878.
Tot la 10 mai 1877 au avut loc la București ample festivități, inclusiv salve de tun și un Te Deum, iar prima decorație națională – „Steaua României” – a fost instituită în aceeași zi. Patru ani mai târziu, în 1881, tot pe 10 mai, România devenea Regat, cu o coroană realizată din oțelul unui tun otoman capturat.
Legea nr. 189/2021 permite astăzi Parlamentului, Președinției, Guvernului și autorităților locale să organizeze manifestări culturale și ceremonii oficiale dedicate acestei zile-simbol a statului român modern.
