Sărăcia crește, dar autoritățile dau vina pe metodologie: „Realitatea e alta”, spune ministrul Muncii
În timp ce statisticile oficiale indică o creștere alarmantă a sărăciei în Republica Moldova – de la 24,5% în 2021 la 33,6% în 2024 –, autoritățile par mai preocupate să conteste metodele de calcul decât să vadă realitatea dură trăită de o treime din populație. Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, susține că cifrele nu reflectă fidel situația socială, dând vina pe o „metodologie incompletă” folosită de Biroul Național de Statistică (BNS).
Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Vocile puterii” de la Exclusiv TV, unde ministrul a explicat că statisticile se bazează exclusiv pe cheltuielile gospodăriilor, fără a lua în calcul sprijinul guvernamental – compensații pentru facturi, medicamente sau alimentația gratuită oferită elevilor.
„Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, în special în mandatul acestui guvern, este că am oferit compensații directe – la facturi, la medicamente, am extins accesul la servicii. Aceste intervenții au redus cheltuielile familiilor, iar când cheltuielile scad, aparent, sărăcia crește, potrivit metodei actuale de calcul”, a declarat Buzu.
Cu alte cuvinte, autoritățile par să creadă că problema este modul în care este măsurată sărăcia, nu sărăcia în sine. Deși statistica oficială arată că în mediul rural aproape 43% dintre locuitori trăiesc în sărăcie absolută, ministrul insistă că aceste date nu surprind întreaga realitate.
Un exemplu oferit de Buzu ilustrează „paradoxul” metodologic: dacă doi copii primesc mâncare gratuită la școală, cheltuielile familiei scad, iar, potrivit BNS, asta ar însemna automat o stare mai precară – deși, în opinia sa, nivelul de trai s-a îmbunătățit.
Ministrul afirmă că veniturile familiilor sărace au fost în 2024 cu 27% mai mari decât cheltuielile acestora, indicând un „potențial de economisire” care ar fi ignorat în calculele oficiale. De altfel, Buzu a subliniat că „cifrele trebuie interpretate corect, în context”, fără a nega existența sărăciei – dar punând accent pe indicatori „multidimensionali” care, potrivit lui, oferă o imagine mai optimistă.
