Valeriu Munteanu, deputat AUR: „Peste 850.000 de basarabeni sunt din nou cetățeni români. Reîntregirea identitară este în plină desfășurare”
Una dintre cele mai ample transformări identitare din spațiul românesc post-1990 are loc dincolo de Prut – în Republica Moldova, unde sute de mii de cetățeni și-au redobândit cetățenia română. Deputatul AUR Valeriu Munteanu, originar din Basarabia, prezintă o analiză amplă a fenomenului într-o postare publicată pe rețelele sociale, în baza datelor oficiale furnizate de autoritățile din România.
O generație întreagă se întoarce simbolic acasă
„Basarabia se întoarce acasă, cu pași hotărâți și cu credință în neamul românesc”, afirmă Valeriu Munteanu, punctând că procesul de redobândire a cetățeniei române nu este doar unul birocratic, ci o veritabilă mișcare de reafirmare identitară. Deputatul susține că acest fenomen este cea mai clară dovadă a continuității conștiinței naționale românești în spațiul dintre Prut și Nistru.
Potrivit datelor prezentate, între 1991 și 2002, aproximativ 85.500 de cetățeni din Republica Moldova au redobândit cetățenia română. Această perioadă a fost marcată de o procedură simplificată și de o deschidere simbolică a statului român față de frații săi din Est.
După 2002, procedura a fost transferată Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC), iar numărul cererilor soluționate pozitiv a crescut exponențial. Între 2002 și 2024, au fost aprobate peste 773.000 de cereri din partea moldovenilor, în baza articolului 11 din Legea cetățeniei române.
Tabelul cetățeniilor redobândite (2002–2024)
„Este cel mai mare proces de repunere în drepturi identitare desfășurat în spațiul românesc de după 1940”, subliniază deputatul AUR.
150.607 dosare în așteptare
La începutul lunii iunie 2025, la ANC erau în lucru 150.607 de dosare de redobândire a cetățeniei, depuse în baza articolului 11 – procedura specifică pentru cetățenii din Republica Moldova. Durata medie de soluționare a unui dosar este însă de 3,28 ani, un termen pe care Valeriu Munteanu îl consideră excesiv.
„Dacă România vrea cu adevărat ca Basarabia să se întoarcă în trupul ei istoric, atunci dosarul de cetățenie nu trebuie să stea în calea unei inimi românești”, afirmă deputatul.
Un milion de cetățeni români în Basarabia până în 2027
Deputatul estimează că, în ritmul actual, în următorii doi-trei ani, numărul cetățenilor români din Republica Moldova va depăși 1.000.000. Această cifră nu include sutele de mii de copii născuți în familii deja cetățene române – o generație nouă de români născuți cu pașaport românesc pe teritoriul Basarabiei.
„În familia noastră, de exemplu, avem 4 copii, 4 fiice – 4 cetățeni români cu sânge basarabean”, spune Valeriu Munteanu, oferind un exemplu personal al realității trăite de zeci de mii de familii de peste Prut.
Un act de dreptate, nu o favoare
În încheiere, deputatul AUR promite că va continua să lupte pentru simplificarea, accelerarea și digitalizarea procesului de redobândire a cetățeniei, pe care îl consideră „un act de dreptate, nu o favoare”.
„România nu este întreagă fără Basarabia. Iar unitatea românilor nu trebuie cerută cu dosar, ci recunoscută ca datorie.”
Redobândirea cetățeniei române de către basarabeni este reglementată prin Legea cetățeniei române (Legea nr. 21/1991), care permite, în baza art. 11, redobândirea cetățeniei române de către foștii cetățeni români și urmașii acestora care locuiesc în afara granițelor actuale ale statului român. România a pierdut Basarabia în 1940 în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, teritoriu anexat apoi de URSS. După 1991, mulți dintre cetățenii R. Moldova au început să-și redobândească cetățenia română în mod voluntar.
