(INVESTIGAȚIE) Ministerul Sănătății lovește sub centură o companie producătoare de medicamente cu investiție 100% românească
Un proiect de modificare a Legii Medicamentului, care prevede interzicerea producerii în Republica Moldova a mai multor preparate medicale, scoate la suprafață o posibilă tentativă de răfuială a unor persoane sus-puse din cadrul Ministerului Sănătății cu o companie farmaceutică cu investiții sută la sută românești, relatează Ziua.md.
Totul a început în luna martie a acestui an, când Ministerul Sănătății a elaborat un proiect de modificare a Legii medicamentelor, al cărui scop pare nobil la prima vedere. Însă doar pare și doar la prima vedere. Vom încerca să deslușim, în continuare, motivele reale care au stat la baza acestei inițiative, deoarece scopul Ministerului Sănătății pare a fi altul decât cel declarat oficial.
De menționat că proiectul de modificare a Legii medicamentului prevede interzicerea producerii medicamentelor cu conținut de hormoni androgeni și steroizi. Aceste substanțe sunt hormoni sintetici, utilizați în scopuri medicale în tratamentul diferitor afecțiuni endocrinologice și andrologice, cum ar fi deficitul de hormoni de creștere, anemia sau pierderea de masă musculară. Potrivit datelor Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, în Nomenclatorul de Stat al Medicamentelor sunt înregistrate șase tipuri de medicamente care conțin aceste substanțe. Cel puțin două dintre ele, sunt incluse și în schemele de tratament conform protocoalelor clinice naționale.
Interzic producerea, dar permit importul și vânzarea
Scopul declarat de autori constă în „abordarea și soluționarea cauzelor problemei utilizării neautorizate a anabolizantelor și a comerțului ilegal de astfel de substanțe”. Prima controversă a acestui proiect constă în faptul că, prin aceste modificări, se vrea interzicerea producerii acestor medicamente, nu și importul și comercializarea lor. Prin urmare, pe de o parte, doar producătorii autohtoni vor fi lipsiți de dreptul de a produce și comercializa aceste medicamente, în timp ce, pe de altă parte, producătorii străini și importatorii acestor medicamente vor avea drept atât de import, cât și de comercializare a acestor preparate pe teritoriul RM.
Promisiuni „europene”, practici „moldovenești”
Însă aceasta nu e singura controversă. Argumentele Ministerului Sănătății de a interzice producerea acestor preparate conțin mai multe neconcordanțe, dacă nu chiar informații neadevărate. Autorii inițiativei susțin că „în statele membre UE, majoritatea statelor CSI, precum şi în SUA, aceste substanţe sunt interzise spre fabricare şi comercializare”. Doar că această informație este departe de adevăr. Producerea și comercializarea autorizată a medicamentelor destinate tratamentului hormonal de substituție este una supravegheată, dar legală în majoritatea țărilor lumii, inclusiv în statele membre ale Comunității Europene. Companii farmaceutice mari, cu renume mondial, produc și vând astfel de preparate medicale, printre ele Pfizer, Bayer, Gedeon Richter, Aspen Pharma, Endo Pharms etc.
În același timp, autorii inițiativei spun că, prin interzicerea producerii autorizate a anabolizantelor vor să contracareze traficul ilicit în Republica Moldova. Potrivit lor, aceste tipuri de medicamente, produse în afară, sunt introduse ilegal în țară și se vând nestingherit pe internet. Astfel, Ministerul Sănătății constată vânzarea ilegală a acestor substanțe, însă urmărește să reglementeze exclusiv interzicerea fabricării, inlcusiv autorizate.
Acest lucru pare ilogic, mai ales pentru că pe platformele on-line și pe piața neagră se vând un spectru extrem de larg de medicamente de proveniență necunoscută, nu doar hormoni și steroizi. Urmând această logică, dacă un tip de medicament se vinde ilegal pe internet, trebuie oprită producerea și vânzarea lui legală în farmacii?
Un alt argument invocat de MS este că „utilizarea neautorizată și abuzul de anabolizante reprezintă o problemă considerabilă pentru societate”. Totuși, dacă interzicem producerea în țară a acestor medicamente și dacă ele reprezintă într-adevăr o amenințare, de ce este permis importul și vânzarea lor în general?
Una peste alta, interzicerea producerii medicamentelor cu conținut de hormoni androgeni și steroizi va limita accesul pacienților la remediile necesare pentru tratament sau aceștia vor fi nevoiți să opteze pentru un medicament de import, la un preț mai mare. Ministerul Sănătății mai afirmă că „la utilizarea continuă și abuzivă a anabolizantelor, există o tendință crescută de a dezvolta o dependență și de a avea dificultăți în a le întrerupe consumul. Nu am putut găsi însă nicio statistică oficială sau studiu care ar confirma aceste afirmații.
Asociația Producătorilor de Medicamente: Este defavorizat vădit un producător local
Potrivit reprezentanților Asociației Producătorilor de Medicamente (APM), argumentele invocate de autorii proiectului sunt slabe, discriminatorii și defavorizează vădit un singur producător local, cu investiție sută la sută românească.
„Asociația producătorilor de medicamente din Moldova își exprimă îngrijorarea în legătură cu proiectul prin care se urmărește interzicerea producerii medicamentelor cu conținut de hormoni androgeni și steroizi. Constatăm cu regret atentarea la principiile constituționale ale concurenței loiale și inviolabilității investițiilor persoanelor juridice, inclusiv străine, în condițiile în care aceste medicamente sunt incluse în schemele de tratament conform protocoalelor clinice naționale, iar proiectul țintește împotriva fabricării, inclusiv autorizate, a acestora, în favoarea produselor de import. Modificările ar compromite mai multe contracte internaționale care valorează milioane de euro, nerealizarea cărora ar duce la scandaluri mediatice și consecințe judiciare”, se arată într-o notă a APM.
Consiliu Concurenței: Sunt favorizați importatorii în detrimentul producătorilor locali
În data de 25 iulie, plenul Consiliului Concurenței a emis un aviz prin care a concluzionat că proiectul elaborat de Ministerul Sănătății „ar putea limita concurența, întrucât ar putea favoriza importul de medicamente și comercializarea acestor medicamente importate”.
Acest lucru pare ilogic, mai ales pentru că pe platformele on-line și pe piața neagră se vând un spectru extrem de larg de medicamente de proveniență necunoscută, nu doar hormoni și steroizi. Urmând această logică, dacă un tip de medicament se vinde ilegal pe internet, trebuie oprită producerea și vânzarea lui legală în farmacii?
Un alt argument invocat de MS este că „utilizarea neautorizată și abuzul de anabolizante reprezintă o problemă considerabilă pentru societate”. Totuși, dacă interzicem producerea în țară a acestor medicamente și dacă ele reprezintă într-adevăr o amenințare, de ce este permis importul și vânzarea lor în general?
Una peste alta, interzicerea producerii medicamentelor cu conținut de hormoni androgeni și steroizi va limita accesul pacienților la remediile necesare pentru tratament sau aceștia vor fi nevoiți să opteze pentru un medicament de import, la un preț mai mare. Ministerul Sănătății mai afirmă că „la utilizarea continuă și abuzivă a anabolizantelor, există o tendință crescută de a dezvolta o dependență și de a avea dificultăți în a le întrerupe consumul. Nu am putut găsi însă nicio statistică oficială sau studiu care ar confirma aceste afirmații.
Asociația Producătorilor de Medicamente: Este defavorizat vădit un producător local
Potrivit reprezentanților Asociației Producătorilor de Medicamente (APM), argumentele invocate de autorii proiectului sunt slabe, discriminatorii și defavorizează vădit un singur producător local, cu investiție sută la sută românească.
„Asociația producătorilor de medicamente din Moldova își exprimă îngrijorarea în legătură cu proiectul prin care se urmărește interzicerea producerii medicamentelor cu conținut de hormoni androgeni și steroizi. Constatăm cu regret atentarea la principiile constituționale ale concurenței loiale și inviolabilității investițiilor persoanelor juridice, inclusiv străine, în condițiile în care aceste medicamente sunt incluse în schemele de tratament conform protocoalelor clinice naționale, iar proiectul țintește împotriva fabricării, inclusiv autorizate, a acestora, în favoarea produselor de import. Modificările ar compromite mai multe contracte internaționale care valorează milioane de euro, nerealizarea cărora ar duce la scandaluri mediatice și consecințe judiciare”, se arată într-o notă a APM.
Consiliu Concurenței: Sunt favorizați importatorii în detrimentul producătorilor locali
În data de 25 iulie, plenul Consiliului Concurenței a emis un aviz prin care a concluzionat că proiectul elaborat de Ministerul Sănătății „ar putea limita concurența, întrucât ar putea favoriza importul de medicamente și comercializarea acestor medicamente importate”.
Atac asupra unei investiții românești în Republica Moldova?
Proiectul Ministerului Sănătății vizează o singură companie farmaceutică din Republica Moldova, pentru că doar ea produce autorizat acest tip de medicamente de uz uman. Este vorba despre compania Balkan Pharmaceuticals, o investiție sută la sută românească în Republica Moldova.
Compania este prezentă pe piață din 2006 și deține o fabrică în localitatea Sângera din Chișinău, la care lucrează, în prezent, 400 de angajați. Conform datelor din Nomenclatorul național de medicamente, compania produce 364 de medicamente, printre care preparate antitumorale, preparate cu efect asupra sistemului nervos, a celui cardio-vascular, preparate antiinflamatoare și analgezice.
Posibil conflict de interese, trafic de influență și abuz de putere
Solicitați de către ZIUA.md, reprezentanții Balkan Pharmaceutical spun că, în realitate, inițiativa nu reprezintă altceva decât o intenție mascată de a favoriza o companie importatoare, în detrimentul producătorului local. Este vorba despre reprezentanța din Moldova a companiei farmaceutice Sanofi-Zentiva, condusă de un cetățean moldovean pe nume Vladimir Gasnaș. Întâmplător sau ba, reprezentantul companiei concurente este chiar tatăl secretarului de stat de la Ministerul Sănătății – Alexandru Gasnaș, adjunctul Alei Nemerenco.
Prin urmare, spun reprezentanții Balkan Pharmaceuticals, scopul real al modificărilor care ar urma să fie operate, este de a slăbi compania în favoarea companiei farmaceutice Sanofi-Zentiva, în virtutea legăturii directe dintre conducerea Ministerului Sănătății, autorul proiectului de lege, și compania care ar putea beneficia direct, în urma acestor modificări.
„Acest proiect are un scop concret – interzicerea anume a producției legale, în favoarea medicamentelor importate, deoarece producția ilegală este și așa oficial interzisă. Suntem cel mai mare investitor român din Republica Moldova și considerăm inacceptabil un astfel de tratament față de oricare investitor. Primul lucru pe care îl vom face, în cazul în care un asemenea proiect va fi adoptat, vom transmite, prin intermediul asociațiilor de business din Moldova și România, un semnal puternic către ceilalți investitori internaționali care iau în calcul proiecte de afaceri în Moldova. Sperăm că autoritățile vor folosi rațiunea și că aceste schimbări nu vor fi adoptate. În caz contrar, se va crea un precedent periculos, în care statul interzice fabricarea autorizată a unor produse, fără temei legal și fără vreun fir logic. Imaginați-vă că jumătate de an mai târziu se va interzice producția de suc de mere sau iaurt de 2%. Situația cu interzicerea medicamentelor utilizate în protocoalele naționale de tratament este la fel de absurdă”, a declarat Vasile Cazacu, director general al Balkan Pharmaceuticals.
Am solicitat Ministerului Sănătății, prin intermediul serviciului de presă, explicații în legătură cu aceste neclarități, dar și secretarului de stat Alexandru Gasnaș, vizat direct în această investigație. Deși a trecut mai bine de o săptămână de atunci, nu am primit încă un răspuns. Oricum, le oferim dreptul la replică oricând celor vizați în articol.
Balkan Pharmaceuticals, membru fondator și exponent de vază al Asociației Investitorilor din România
Balkan Pharmaceuticals a fost fondată în anul 2006, iar președintele Consiliului de administrație este fostul senator român Teodor Hauca. Compania este membru fondator al Asociației Investitorilor din România (AIR), organizație reprezentativă din Republica Moldova, creată în 2018, având la bază 12 companii cu capital românesc.
Cu o cifră de afaceri de un miliard de euro, membrii asociației acoperă aproape tot palierul investițional din Republica Moldova, de la producție, comerț, transport, finanțe și bănci, energie, servicii juridice până la protecția mediului și sănătate. În cei peste cinci ani de activitate, prin intermediul AIR, în Republica Moldova au fost investite peste 230 de milioane de euro și au fost create peste zece mii de locuri de muncă. De menționat că președintele Consiliului Coordonator al AIR este același Teodor Hauca, șeful Consiliului de administrație al Balkan Pharmaceuticals.
Ar mai fi de remarcat faptul că, anul trecut, a avut loc un incident, care a scandalizat presa și opinia publică și era pe cale să provoace și un scandal diplomatic între România și Republica Moldova. Asta după ce, coincidență sau ba, Asociația Investitorilor din România nu a fost invitată la forumul economic „Moldova Business Week 2022”, organizat de Guvernul de la Chișinău și dedicat investitorilor străini. Și asta în pofida faptului că investițiile directe ale celor 30 de membri ai AIR reprezintă peste 54% din totalul investițiilor străine în Republica Moldova, din ultimii 10 ani.
