214 ani de la raptul Basarabiei. Cum a fost anexat fraudulos teritoriul dintre Prut și Nistru și de ce efectele pactului din 1812 se resimt și astăzi
Astăzi, 16 mai, se împlinesc 214 ani de la unul dintre cele mai tragice momente din istoria spațiului românesc: anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus. La 16 mai 1812, la București, era semnat Tratatul de pace ruso-turc, un act catalogat de istorici drept o fraudă internațională, care a rupt Moldova în două și a pus bazele unei lungi perioade de dominație țaristă.
Războiul ruso-turc (1806-1812), purtat pe teritoriul Principatelor Moldova și Muntenia, s-a încheiat printr-un târg ascuns între delegația rusă și cea turcă. Potrivit normelor de drept de la acea vreme, actul a fost unul complet ilegal, Imperiul Otoman cedând un teritoriu care nu îi aparținea, Moldova fiind doar sub suzeranitate otomană, nu provincie turcească.
Un secol de izolare culturală și deznaționalizare
Anexarea a însemnat începutul unei lungi perioade de declin economic și cultural pentru locuitorii noii gubernii rusești. Istoricul Ion Negrei subliniază că acest rapt a coincis cu „secolul naționalităților” în Europa – perioada în care se formau statele moderne:
„Moldovenii dintre Prut și Nistru nu au avut șansa aceasta de dezvoltare istorică națională, într-un cadru național. Această stăpânire țaristă, care a durat mai mult de 100 de ani, a făcut ca populația să rămână în urmă în dezvoltarea sa socială, culturală și națională.”
Deși inițial țarul Alexandru I a promis o autonomie administrativă pentru a câștiga simpatia localnicilor, regimul s-a înăsprit rapid. Basarabia a fost transformată într-o gubernie de rând, limba română a fost exclusă din învățământ, iar populația a fost supusă unei politici agresive de rusificare și tratată ca fiind „de mâna a doua”.
Scurta revenire „acasă” și reocuparea sovietică
Ocupația țaristă a durat până în 1918, când prăbușirea Imperiului Rus a permis Basarabiei să voteze Unirea cu România. Totuși, fereastra de libertate a durat doar 22 de ani. În 1940, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, teritoriul dintre Prut și Nistru a fost reocupat de trupele rusești, de această dată sub umbrela Uniunii Sovietice, prelungind drama divizării care marchează și astăzi societatea din Republica Moldova.
