Analiză: Risipa alimentară în Republica Moldova este alarmantă, deși am avut în 2024 cea mai mare scumpire a alimentelor din ultimii 25 de ani
Numărul cetățenilor moldoveni care nu au suficiente posibilități de a se alimenta este de 564 de mii sau 23,5% din populația țării. Numărul celor care nu-și permit alimentele coșului minim alimentar este de 1 milion 248 de mii sau 52% dintre moldoveni. Cetățenii care nu-și permit alimentele coșului minim sănătos este de 1 milion 886 de mii sau 78,6% din populație. Sunt date ale unei cercetări realizate de către profesorii de la Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM) și analizate vineri, 11 aprilie, 2025, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, scrie Viitorul.org.
Potrivit expertului, indicele risipei alimentare în 2025 este, estimativ, de 92,1 față de 93,4 în 2024. Risipa alimentară per capita este de 71 kg față de 76 kg în 2021. Pe țară este de 180 mii de tone anual sau minus 12,5 kg față de 2021. Această risipă poate fi echivalată cu 3 mii de vagoane marfare pe o lungime de 40 km. Produse alimentare recuperate a fost de 260 de tone de către Banca de Alimente, echivalentul a 4,5 vagoane marfare sau 0,15% din produsele risipite și aruncate.
„Situația un pic s-a îmbunătățit, dar încă foarte mult se risipește deși ne-am confruntat în 2024 cu cea mai mare inflație și cea mai mare scumpire a produselor alimentare din ultimii 25 de ani”, a spus expertul.
Ponderea cheltuielilor bugetelor gospodăriilor pentru produsele alimentare în Ucraina este de 42%; în Republica Moldova în 2021 a fost 42%, iar în 2025 este estimată să fie la nivel de 39,9%. În Bosnia și Herțegovina este la nivel de 31,3%; Muntenegru – 27%; Letonia – 20,6%; Bulgaria – 20,2%; Slovacia – 19,6%; Austria – 10,4%; Luxembourg – 9,4%; Irlanda – 8,6%; SUA – 6,5%; media UE – 13%.
„Cu cât țara este mai săracă cu atât cheltuielile pentru produsele alimentare sunt mai mari”, susține expertul.
Veaceslav Ioniță spune că 20% cei mai bogați moldoveni, din mediul urban, cheltuie pe alimente 27,7%, iar cei mai bogați din mediul rural – 34,7%. Următorii 20% dintre moldovenii cu venituri acceptabile, din mediul urban, cheltuie 39,6%, iar cei din mediul rural – 43,8%. 20% dintre moldovenii din clasa medie, din mediul urban, cheltuie – 44,5%, iar din mediul rural – 47,6%. 20% dintre moldovenii, din mediul urban, care trăiesc aproape de minimum de existență cheltuie – 49,3%, iar cei din mediul rural – 51,9%. 20% cei mai săraci moldovenii, din mediul urban, cheltuie – 50,7%, iar cei din mediul rural – 56,2%. Media națională, pentru mediul urban este de 34,4%, iar pentru mediul rural – 46,6%.
„Într-o țară dezvoltată, o familie cheltuie pentru produse alimentare 10-15% din buget. La noi, și cei mai bogați cheltuie destul de mult pentru mâncare. În cazul familiilor sărace, cheltuielile pentru alimente sunt de circa 60%. Problema risipei alimentare în Republica Moldova este mai gravă decât în alte țări, deoarece un număr semnificativ de oameni nu își permit să se alimenteze corespunzător. Fiind o țară săracă, moldovenii cheltuie mult pentru produse alimentare”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Cu referire la risipa gospodăriilor casnice din alte țări, economistul a menționat că în Portugalia se risipește 124 kg/per capita/anual; în Elveția – 119; Serbia – 108; Republica Moldova – 71; Ucraina – 69; România – 67; Țările de Jos – 59; Slovenia – 36; Federația Rusă – 33; Bulgaria – 26 kg/per capita/anual.
„Într-o țară săracă, cum este Republica Moldova, având un grad ridicat al risipei alimentare, este un lucru grav. Consumatorii casnici risipesc în proporție de 40%; sectorul de producție – 25%; sectorul de procesare – 20%; sectorul comercial – 15%”, a menționat economistul
Pe regiuni, pierderile și risipa de produse alimentare în America de Nord este estimată la 280-300 kg/anual/per capita, în Europa – 270-290; Asia industrializată – 220-240; America Latină – 220-230; Africa – 160-210; Asia de Sud și Sud-Est – 120-140; iar în Republica Moldova – 70-80.
Cei mai mulți bani în 2024, circa 39,9%, au fost cheltuiți pe produse alimentare și băuturi nealcoolice, însă real s-au consumat 34,9%. La gunoi au ajuns 5%. Pentru servicii comunale s-au cheltuit 17,2% din veniturile gospodăriei; pentru îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%; transport – 7,6%; deservirea locuinței – 5,4%; sănătate – 4,5%; telecomunicații –3,9%; recreere și cultură – 3,1%; restaurante și hoteluri – 3%; băuturi alcoolice și tutun – 1,9%; educație – 1,3%. Produsele alimentare risipite și pierdute în 2024 a fost evaluate la 20,5 mild/lei, iar în 2025, estimativ va ajunge la 22,3 mild/lei. Produse procurate și aruncate de către populație în 2024 au fost evaluate la 7 mild/lei, iar 2025 sunt estimate să ajungă la 7,6 mild/lei.
„În contextul acestor sărbători pascale, haideți să nu repetăm această practică vicioasă de a risipi și să ne fie rușine când vom vedea tomberoanele pline cu produse alimentare aruncate că nu s-au mâncat de sărbători. Putem dona înainte de aceste sărbători produse celor care au nevoie de ele. Una dintre inițiative, colecta națională de produse alimentare, este organizată sâmbătă, 12 aprilie, în Sâmbăta Floriilor, de către Misiunea Socială Diaconia, cu sprijinul logistic al Băncii de Alimente, în toate rețelele mari de magazine. Toate produsele acumulate în campanie vor deveni prânzul cald oferit zilnic, pe parcursul întregului an, beneficiarilor centrelor și a cantinelor sociale. În Republica Moldova foarte multă lume suferă din cauza lipsei de alimente, în timp ce altă foarte multă lume este risipitoare. Este de datoria noastră să atenționăm că se risipește foarte multe produse alimentare cu ocazia sărbătorilor, risipă care poate fi prevenită prin diferite acțiuni de donare”, a conchis expertul.
