Creștinii ortodocși sărbătoresc Paștele Blajinilor: semnificații și tradiții
Creștinii ortodocși marchează astăzi și mâine, Paștele Blajinilor, o sărbătoare profundă dedicată pomenirii celor adormiți. Răspândită mai ales în Europa de Sud-Est, această tradiție reprezintă o continuare a bucuriei pascale, îndreptată spre memoria strămoșilor.
De Paștele Blajinilor, credincioșii vizitează mormintele celor dragi, le îngrijesc și le înfrumusețează, iar preoții oficiază slujbe de pomenire. După slujbe, rudele oferă de pomană mâncare și băutură în amintirea sufletelor răposaților.
În mod tradițional, Paștele Blajinilor are loc în lunea de după Duminica Tomii, la o săptămână de la Învierea Domnului. În unele localități rurale sau orașe mari, sărbătoarea se întinde pe parcursul mai multor zile, începând chiar din sâmbătă.
Republica Moldova este una dintre țările unde sărbătoarea capătă cea mai mare amploare, ziua de luni fiind declarată oficial zi liberă pentru a permite familiilor să participe la comemorare.
Există sărbători asemănătoare și în rândul slavilor ortodocși: Radonița la ruși, Radaunița la belaruși și Provodî la ucraineni, toate fiind celebrate în ziua de marți după Duminica Tomii.
În credința populară, blajinii sunt considerați printre primii oameni ai Pământului, trăitori pe tărâmuri ascunse, unde se varsă Apa Sâmbetei. Ei duc o viață de rugăciune și post pentru sufletele celor vii și nu sunt capabili de fapte rele. Se spune că, neștiind data Paștelui, blajinii află vestea Învierii prin cojile de ouă roșii aruncate de oameni în ape.
De Paștele Blajinilor, tradiția cere ca oamenii să ofere de pomană ouă roșii, cozonaci, pască și să pună flori pe morminte. Se pomenesc nu doar morții apropiați, ci și strămoșii întregului neam. Femeile aduc prosop și lumânare, pe care le oferă preotului ce rostește numele celor pomeniți.
