Istoria scrisă cu sânge și dor: 107 ani de la unirea Basarabiei cu România
La 27 martie se împlinesc 107 ani de când, în 1918, Sfatul Țării a votat Unirea Basarabiei cu România, aceasta fiind prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România. Au urmat celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918, fiind creată astfel România Mare.
Unirea Basarabiei cu România a fost decisă pe 27 martie 1918, când Sfatul Țării s-a reunit pentru a adopta actul unirii. În cadrul ședinței, au luat cuvântul președintele Sfatului Țării, Ion Inculeț, și prim-ministrul României, Alexandru Marghiloman, care a reprezentat oficial guvernul de la București. Această hotărâre a marcat primul pas spre formarea României Mari.
Pe 27 martie, Sfatul Țării a votat prin vot nominal deschis în favoarea Unirii cu România, declarația Sfatului Țării menționând că: „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna SE UNEȘTE CU MAMA SA, ROMÂNIA”. Declarația de unire se încheia cu cuvintele: „Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururea și totdeauna!”.
Pentru Unirea Basarabiei cu România au votat 86 de membri ai Sfatului Țării, au fost trei voturi contra și 36 de abțineri. În numele Sfatului Țării, Declarația Unirii a fost semnată de Ion Inculeț, președinte, Pan. Halippa, vicepreședinte, și Ion Buzdugan, secretarul Sfatului Țării.
Actul Unirii prevedea o serie de condiții care țineau de necesitățile stringente ale provinciei. Astfel, Sfatul Țării trebuia să rămână organul care să ducă la bun sfârșit reforma agrară, de o importanță critică pentru țărănimea basarabeană.
Unirea era condiționată de păstrarea unei autonomii provinciale, cu administrație proprie și un Sfat (Dietă) proprie. Acesta urma să aibă competențe în stabilirea bugetelor locale, să dețină controlul orașelor, să numească funcțiile administrative.
În plan internațional, Unirea Basarabiei cu România a fost recunoscută la Conferința de Pace de la Paris din 1920. La 28 octombrie 1920, România a semnat Tratatul de la Paris alături de Marea Britanie, Franța, Italia și Japonia, prin care aceste state recunoșteau oficial suveranitatea României asupra Basarabiei.
Efectele unirii au fost anulate după 22 de ani, în anul 1940. În baza pactului secret Ribbentrop-Molotov, Rusia sovietică a anexat Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța.
