Maia Sandu, la 38 de ani de la catastrofa de la Cernobîl: „Avem nevoie de norme mai stricte privind securitatea nucleară”
La 26 aprilie, în urmă cu 38 de ani, a avut loc accidentul de la centrala nucleară de la Cernobîl. Este una dintre cele mai devastatoare catastrofe provocate de om în secolul al XX-lea. La lichidarea consecințelor au participat peste 3.500 de moldoveni, iar mai mult de jumătate dintre aceștia nu mai sunt în viață.
De Ziua internațională de comemorare a victimelor catastrofei de la Cernobîl, președinta Maia Sandu și-a exprimat recunoștința pentru moldovenii care au participat la lichidarea pericolului radioactiv. Șefa statului a adus în atenție, totodată, pericolul unui nou accident nuclear în regiune, contextul războiului declanșat de Rusia în țara vecină, Ucraina.
„Peste 3500 de concetățeni și-au pus în primejdie sănătatea și viața pentru a opri răspândirea radiației, iar azi, jumătate dintre ei nu mai sunt printre noi. Avem datoria să cinstim sacrificiul și memoria eroilor și să oferim susținere familiilor lor”, a scris Maia Sandu pe rețelele de socializare.
Șefa statului a mai menționat că urmările exploziilor și scurgerilor radioactive de la Cernobîl servesc drept exemplu al pericolelor nucleare și amintesc despre importanța cooperării internaționale pentru utilizarea pașnică și în siguranță a tehnologiilor nucleare. Iar războiul din Ucraina a readus în prim plan riscul unui accident nuclear în regiune.
„Comunitatea internațională nu poate admite acest lucru. De aceea, avem nevoie de norme mai stricte privind securitatea nucleară și de o cooperare mai bună în această direcție. Dacă țările lumii vor acționa solidar, în numele binelui comun, pentru protejarea oamenilor și a mediului înconjurător, putem avea un viitor pașnic și sigur”, a conchis președinta.
Pe data de 26 aprilie 1986, Ucraina, pe atunci parte a fostei Uniuni Sovietice, avea să treacă prin cel mai grav incident din istoria nucleară civilă. „Un accident a avut loc la centrala nucleară Cernobîl şi unul dintre reactoare a fost distrus. Sunt luate măsuri pentru a face faţă situaţiei şi un ajutor este oferit celor care au fost afectaţi”.
Amploarea dezastrului a fost ţinută un secret, existând foarte puţini oameni care ştiau ce s-a întâmplat cu adevărat. Mihail Gorbaciov, secretarul general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, a vorbit prima dată despre incident după 18 zile. Din păcate, nu a fost singurul lucru care a întârziat să apară. Oraşul Pripiat, aflat la un kilometru şi jumătate de centrală şi construit special pentru muncitorii de la Cernobîl, a fost evacuat abia la 36 de ore de la explozie.
„Pentru prima dată ne-am confruntat cu o putere atât de puternică precum energia nucleară care a fost scăpată de sub control”, a spus atunci Gorbaciov.
Teroarea care avea să marcheze pentru totdeauna populaţia din jur s-a dezlănţuit noaptea, în jurul orei 1.30. Acoperişul reactorului 4, greu de 1.000 de tone, a fost aruncat în aer, iar tone de substanţe radioactive au ajuns la peste 1.000 de metri în atmosferă. Suprafețe mari din Ucraina, Belarus și Rusia au fost puternic contaminate, fiind evacuate aproximativ 336.000 de persoane.
Nordul Europei a fost acoperit de un nor radioactiv de două sute de ori mai puternic decât la Hiroshima, iar un risc ridicat de contaminare a afectat milioane de oameni de-a lungul timpului. Totul după ce un test de siguranță la centrală a scăpat de sub control.
