Meșterul Victor Hurghiș: „Vreau să ating perfecțiunea și să trec de ea”
De ce olărit şi nu altceva?
Olăritul l-am îndrăgit acum doi ani. Vizitasem cu familia târgul olarilor din Iurceni, care se organizează în fiecare an pe 9 septembrie. Am rămas atât de impresionat de această artă încât nu am ezitat să încerc şi eu. Nu am avut un profesor care să să îndrume, iar tot ce am realizat astăzi este datorită dorinţei mele de a atinge perfecţiunea. Țin minte și acum cum răscoleam internetul până în zori, priveam filmuleţe speciale, de unde învățam o mulțime de lucruri noi despre această spectaculoasă artă.
Din experienţa pe care aţi acumulat-o pe parcursul acestor ani, cum e să fii olar?
Olăritul e o profesie foarte grea, anume procesul de a transforma lutul obişnuit într-un lut perfect durează două-trei săptămâni. Atenţia este cel mai esenţial lucru în această profesie, pentru că e de ajuns o pietricică mică în lut ca vasul să fie distrus. Din toate tehnicile pe care le-am încercat, cel mai mult m-am regăsit în cea japoneză. Este o tehnică diferită de celelalte şi asta mă face să o folosesc cu mândrie.
Ce gen de obiecte confecţionaţi şi cine sunt cumpărătorii acestor creaţii?
Sunt specializat mai mult pe ceramică utilitară, confecţionez diverse obiecte, precum oale, veselă de lut, vaze, ulcioare etc., adică tot ce se poate de folosit într-o gospodărie.
Vasele mele sunt ecologice și nu folosesc vopsele specifice. Decoraţiunile sunt improvizate de mine și folosesc o tehnică pe care nu o întrebuinţează nimeni. E un mic secret pe care nu-l dezvălui. Sunt rare obiecte pe care le vând, iar de cele mai multe ori, le dăruiesc vizitatorilor mei sau particip la diferite festivaluri dedicate olarilor. Ultimul festival la care am participat se numea „Festivalul fagului – sclupturi din lemn de fag”, unde mi-am prezentat o mică parte din lucrări.
Dacă nu aţi fi fost profesor, marinar sau olar, ce anume v-ar fi plăcut să faceți?
Să fiu marinar a fost una dintre cele mai frumoase experienţe pe care le-am avut, întrucât am vizitat aproape toată lumea. Din Canada am ajuns în Australia, China, Japonia etc. De mic copil, însă, mama dorea să devin profesor, iar bunicul mă vedea inginer de construcţii.
Care sunt hoby-urile dumneavoastră?
Mă consider dezvoltat multilateral, întrucât îmi place totul și fac totul: zbor cu parapanta, lemnăresc, sudez, cos, construiesc, sunt și mecanic auto etc. Am fost prin toată lumea, am mers pe apă, pe sub apă, am zburat și tot ce mi-am dorit am realizat. Doar pe Lună nu am fost, spune zâmbind meșterul.
Care sunt planurile dumneavoastră în viitorul apropiat?
Singura dorința pe care o am la moment e să îmi pun nepoțeii pe picioare şi să le transmit secretele olăritului, pentru a putea duce mai departe această îndeletnicire.