Ne pregătim pentru ce e mai rău? Măsuri de urgență pentru populație: Republica Moldova lansează ghidul de supraviețuire pentru 72 de ore de criză

Adrian Sirbu •

Cetățenii vor fi instruiți cum să reziste primele trei zile în cazul prăbușirii serviciilor de bază – apă, energie și comunicații. În timp ce autoritățile dau asigurări că măsura urmărește doar creșterea rezilienței naționale, suprapunerea acestei instruiri cu deciziile militare recente luate în spatele ușilor închise lasă loc de interpretări privind adevăratul nivel de alertă din țară.

Republica Moldova face un pas neașteptat în direcția pregătirii populației pentru scenarii de extremă urgență. În noiembrie 2026 va fi lansată prima campanie națională din cadrul noului program „Moldova Pregătită”, prin care cetățenii vor fi învățați cum să gestioneze primele 72 de ore ale unei crize majore, perioadă în care utilitățile vitale ar putea fi complet întrerupte.

Planul, conceput pentru o perioadă de trei ani, a fost anunțat de Serghei Diaconu, directorul general al Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), în cadrul Moldova Security Forum 2026. Proiectul își propune să transforme pregătirea pentru situații neprevăzute într-o practică de bază pentru fiecare familie și comunitate din țară.

De ce este crucial intervalul de 72 de ore?

Expertiza CNMC arată că primele trei zile ale unei crize severe – provocată de pene generale de curent, atacuri cibernetice sau perturbări grave ale infrastructurii – sunt cele mai critice pentru autorități și populație.

„Atunci când gospodăriile dispun de provizii de bază, de informații sigure și de un plan simplu, sunt mai bine pregătite să gestioneze perturbările temporare. Acest lucru permite, de asemenea, serviciilor de urgență să își concentreze resursele acolo unde nevoile sunt cele mai urgente”, a explicat Serghei Diaconu.

Ghidul va promova măsuri practice pentru ca populația să poată face față lipsei provizorii de apă, energie electrică, căldură și mijloace de comunicare, fără a depinde imediat de intervenția statului. Platforma națională de management al crizelor reunește deja peste 70 de instituții și 300 de experți, având ca priorități cooperarea civil-militară și continuitatea funcționării statului.

Măsurile civile, dublate de mișcări discrete la Armată

Deși oficialii insistă că „Moldova Pregătită” este un efort preventiv de coeziune și siguranță comunitariă, momentul ales pentru lansarea acestui ghid coincide cu decizii importante luate în zona de apărare.

Chiar ieri, 8 octombrie, deputații au fost convocați într-o ședință cu ușile închise pentru a vota noua structură a Forțelor Armate. Deși Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a dat asigurări că schimbările din armată nu vor afecta direct cetățenii, pregătirea populației pentru scenarii de 72 de ore de criză ridică întrebări dacă nu cumva statul își tustează toate liniile de apărare în fața unui potențial pericol mai mare.