Pactul Ribbentrop-Molotov, 86 de ani: cum au împărțit URSS și Germania nazistă Europa de Est
Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, Germania Nazistă și Rusia Sovietică și-au împărțit între ele sferele de influență teritorială în Europa Răsăriteană. Tot în 1939, a început cel de-al Doilea Război Mondial, prin atacarea Poloniei de către Germania pe 1 septembrie 1939, și invazia sovietică a Poloniei câteva zile mai târziu, pe 17 septembrie.
Pactul a fost semnat la Moscova pe 23 august 1939 de șeful guvernului și ministru de externe al URSS, Viaceslav Molotov, și de ministrul de externe german, Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Stalin.
Semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov a reprezentat pentru Europa, inclusiv pentru România, un moment istoric tragic care a deschis calea celui de-al Doilea Război Mondial, cu implicații dezastruoase pentru umanitate.
Pe 2 aprilie 2009, Parlamentul European a decis ca data de 23 august a fiecărui an să marcheze Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului și Comunismului. Este o zi de comemorare a victimelor tuturor regimurilor totalitare și autoritare.
Totodată, în anul 2011, Parlamentul României a declarat, prin lege, ziua de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului. Prin aceeaşi lege, ziua de 21 decembrie a fost declarată Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România.
Odată cu Pactul Ribbentrop-Molotov, Germania Nazistă și Uniunea Sovietică și-au împărțit Europa în sfere de interes.
Acordul, cu toate protocoalele sale secrete, a precedat atacul german asupra Poloniei de la 1 septembrie 1939, invazia sovietică a Poloniei și ocupația sovietică a estului Poloniei, precum și ocupația sovietică asupra regiunii și, mai târziu, anexarea țărilor baltice, în iunie 1940.
Pe 1 septembrie 1939, la zece minute după primul atac asupra orășelului Wieluń, germanii au luat cu asalt rezervele de armament ale polonezilor. Atacul de pe vasul de război „Schleswig Holstein” a fost urmat de bombardamente aeriene. Luptele au durat o săptămână.
La șaisprezece zile de la invadarea Poloniei de către Germania Nazistă din partea de vest, Uniunea Sovietică a acționat la rândul ei din partea de est.
Invazia sovietică a Poloniei, pe 17 septembrie 1939, a fost o operațiune militară sovietică declanșată fără nicio declarație oficială de război, în timpul primelor etape ale celui de-Al Doilea Război Mondial.
Invazia a luat sfârșit pe 6 octombrie 1939 cu împărțirea și anexarea totală a celei de-a Doua Republici Poloneze de către Germania și Uniunea Sovietică.
În iulie 1940 au fost organizate alegeri pentru Parlamentele baltice.
În momentul în care a fost declanșat cel de-al Doilea Război Mondial, în 1939, soarta statelor baltice fusese deja hotărâtă prin „Protocolul adițional secret” al pactului de neagresiune sovieto-german din august 1939.
Pe 28 iunie 1940, România a primit un ultimatum din partea Uniunii Sovietice prin care i se cerea evacuarea administrației civile și a armatei române de pe teritoriul dintre Prut și Nistru, cunoscut ca Basarabia, și din partea nordică a regiunii Bucovina. În cazul în care retragerea nu s-ar fi făcut în termenul impus de patru zile, România era amenințată cu războiul.
Din cauza presiunilor conjugate ruso-germane, administrația și armata română au primit ordin din partea conducerii deficiente și pro-fasciste a României să se retragă, pentru a evita războiul și fără încercări de tratative de prelungire a termenului impus care, evident, era imposibil să fie respectat.
