Tradiții și obiceiuri românești: mersul cu uratul de Anul Nou

În zona Moldovei, tinerii participă la jocurile cu măști. Aceștia se costumează în diferite personaje căutând duhurile rele în ascunzișuri. Umblatul cu ursul e specific Moldovei. Acest rol este jucat de un flăcău care poartă pe cap şi pe umeri blana unui animal ucis, de ea fiind prinși ciucuri roşii. După urări de sănătate şi belşug, cetele de colindători primesc răsplată în bani, vin, cârnați și alte alegeri ale gazdelor.

Un alt obicei spectaculos, mersul cu Capra acesta ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Maramureșenii se costumează în draci, căutând demonii și spiritele rele din case și alungandu-le cu clopote și costume la fel de cunoscute ca portul lor popular.

Şi în comuna vrânceană Nereju, localnicii se maschează de Revelion şi, organizaţi în cete, merg cu plugușorul din casă în casă. În prima zi din an, are loc o paradă în cadrul căreia mascaţii pun în scenă unul dintre cele mai renumite dansuri tradiţionale româneşti, „Chipărușul”.

În cea din urmă zi a anului, înainte de a se înnopta, începe una dintre cele mai tradiționale urari: Pluguşorul. Astfel, plugul, devenit simbol al fertilităţii pământului, devine un simbol al muncii, al rodniciei, al dorinţei agricultorilor de a obţine de la pămănt fertilitate.